Tiurìa musicali

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Artìculu dâ seria Mùsica
ARTÌCULI E LISTI

Storia di la mùsica
Tiurìa | Gènira | Strummenta
Cumpusitura
Dirittura | Òpiri / Album / Gruppi

CATIGURÌI

Mùsica | Gruppi
Cantanti


La tiurìa musicali è lu cumpenniu di nuzzioni e règuli chi pirmèttinu na discrizzioni pricisa di tutti l'aspetti di l'arti musicali.

Li noti[cancia | cancia la surgenti]

A la basi dâ mùsica uccidintali c'`è la scala dodecafònica, chi si mòdula supra setti noti, Do, Re, Mi Fa, Sol, La e Si, e chi cumpòninu 5 toni e dui semitoni.

Li tèmpura[cancia | cancia la surgenti]

Li noti, cu la sò durata ntô tempu cumpòninu li battuti, chi si sèquinu a ntervalli rigulari. Li batturi sunnu pi la maggiuri parti dî casi a dui tempa, a tri tempa o a quattru tempa. Pi nnicari li diversi tipi di tempa si ùsanu li frazzioni:

.

Lu tempu di 4/4 si usa nnicari cu la littra C.

Li fiuri[cancia | cancia la surgenti]

Pi nnicari la durata di na nota nti na battuta si ùsanu li fiuri: la semibbrevi (4/4), la mìnima (2/4), la semimìnima (1/4), la croma (1/8), la semicroma (1/16), la biscroma (1/32) e la semibiscroma (1/32).

Li pàusi[cancia | cancia la surgenti]

Di manera anàluga si ùsanu sìmmuli chi hannu lu stissu valuri dî fiuri pi nnicari li pàusi tra na nota e n'àutra.

Li liami[cancia | cancia la surgenti]

Pi na durata di na nota chi nun è nudda di chiddi rapprisintati dî fiuri, si ponnu usari li liami, chi pi dù fiuri dâ stissa nota aumèntanu la prima fiura di la durata dâ secunna.

Li punti[cancia | cancia la surgenti]

Nu puntu doppu na nota aumenta la durata dâ nota di la mità. Accussì p'asempiu na semimìnima cu nu puntu vali 3/8.

L'abbellimenti[cancia | cancia la surgenti]

Lu trillu, l'appuiatura e l'acciccatura, sunnu abbellimenti chi nun càncianu la durata dâ nota, ma chi modulanu li noti di manera a prudùciri effetti sunori urnati.