"Storia dâ fìsica" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
JAnDbot (discussioni | cuntribbuti)
n Bot: Tolgo: sl:Zgodovina fizike
Xqbot (discussioni | cuntribbuti)
n Bot: Aggiungo: zh:物理学史; modifiche estetiche
Riga 1: Riga 1:
La [[fìsica]], pigghia lu nomu dû [[lingua greca|grecu]] anticu ''fisis'' chi significa ''natura''.
La [[fìsica]], pigghia lu nomu dû [[lingua greca|grecu]] anticu ''fisis'' chi significa ''natura''.


==L'èbbica greca==
== L'èbbica greca ==
[[Image:Archimedes bath.jpg|thumb|300px|Archimedi sprummintau lu principiu chi va sutta lu sò nomu, e chi si nsigna ancora òi ê scoli.]]
[[File:Archimedes bath.jpg|thumb|300px|Archimedi sprummintau lu principiu chi va sutta lu sò nomu, e chi si nsigna ancora òi ê scoli.]]
Foru li [[Grecia antica|greci]] chi pi primi tintaru di spiecari li liggi dâ natura, chi nzinu a du tempu si pinzava sulu riggiuta di forzi suprannaturali e pirciò assimilata â [[riliggiuni]]. Filòsufi comu [[Taleti]], [[Anassìmini]], [[Anassimandru]] dèsiru li primi ntirpritazzioni dâ natura. [[Demòcritu]] fu lu primu a mmagginari na natura chi si cumponi di [[atumu|àtumi]], [[Eratòstini]], cunvinciutu chi la terra è di forma sfèrica, arrinisciu a misurari lu diàmitru dâ [[Terra]] cu na granni pricisioni. Lu [[sarausa]]nu [[Archimedi]] è cunziddiratu unu dî cchiù mpurtanti scinziati greci.
Foru li [[Grecia antica|greci]] chi pi primi tintaru di spiecari li liggi dâ natura, chi nzinu a du tempu si pinzava sulu riggiuta di forzi suprannaturali e pirciò assimilata â [[riliggiuni]]. Filòsufi comu [[Taleti]], [[Anassìmini]], [[Anassimandru]] dèsiru li primi ntirpritazzioni dâ natura. [[Demòcritu]] fu lu primu a mmagginari na natura chi si cumponi di [[atumu|àtumi]], [[Eratòstini]], cunvinciutu chi la terra è di forma sfèrica, arrinisciu a misurari lu diàmitru dâ [[Terra]] cu na granni pricisioni. Lu [[sarausa]]nu [[Archimedi]] è cunziddiratu unu dî cchiù mpurtanti scinziati greci.


Tuttu lu sviluppu dâ fìsica pi na vintina di sèculi fu nfruinzatu dâ filosufìa greca, e curiusamenti lu filòsufu [[Aristotili]] è cunziddiratu pi sèculi lu patri di ogni cuncizzioni di tipu razziunali dû munnu.
Tuttu lu sviluppu dâ fìsica pi na vintina di sèculi fu nfruinzatu dâ filosufìa greca, e curiusamenti lu filòsufu [[Aristotili]] è cunziddiratu pi sèculi lu patri di ogni cuncizzioni di tipu razziunali dû munnu.


==Lu rinascimentu==
== Lu rinascimentu ==
La fìsica si rinnuvau ntô [[Rinascimentu]], grazzi supratuttu a l'òpira di [[Galileu]], chi appi la pinzata chi lu munnu è riggiutu di liggi chi si ponnu scrìviri cu nu linguaggiu [[matimàtica|matimàticu]]. Vìnniru appoi scinziati comu [[Isaac Newton|Newton]] a raffurzari la nova cuncizzioni dâ fìsica.
La fìsica si rinnuvau ntô [[Rinascimentu]], grazzi supratuttu a l'òpira di [[Galileu]], chi appi la pinzata chi lu munnu è riggiutu di liggi chi si ponnu scrìviri cu nu linguaggiu [[matimàtica|matimàticu]]. Vìnniru appoi scinziati comu [[Isaac Newton|Newton]] a raffurzari la nova cuncizzioni dâ fìsica.


==La fìsica muderna==
== La fìsica muderna ==
Tra la fini dû [[XIX sèculu]] e lu [[vintèsimu sèculu|XX sèculu]], la fìsica appi nu sviluppu assai forti, grazzi puru â [[rivoluzzioni nnustriali]]. Foru scuperti li [[raggi X]] grazzi a [[Pierre Curie|Pierre]] e [[Marie Curie]], si sviluppau la [[fìsica atòmica]] grazzi a l'òpira di [[Enricu Fermi]], [[Albert Einstein]], [[Niels Bohr]]. Si pò ricurdari puru lu cuntribbutu dû fìsicu sicilianu [[Etturi Maiurana]] chi travagghiau cu Fermi a Roma nti l'anni '30.
Tra la fini dû [[XIX sèculu]] e lu [[vintèsimu sèculu|XX sèculu]], la fìsica appi nu sviluppu assai forti, grazzi puru â [[rivoluzzioni nnustriali]]. Foru scuperti li [[raggi X]] grazzi a [[Pierre Curie|Pierre]] e [[Marie Curie]], si sviluppau la [[fìsica atòmica]] grazzi a l'òpira di [[Enricu Fermi]], [[Albert Einstein]], [[Niels Bohr]]. Si pò ricurdari puru lu cuntribbutu dû fìsicu sicilianu [[Etturi Maiurana]] chi travagghiau cu Fermi a Roma nti l'anni '30.


Riga 47: Riga 47:
[[th:ประวัติศาสตร์ของฟิสิกส์]]
[[th:ประวัติศาสตร์ของฟิสิกส์]]
[[vi:Lịch sử vật lý học]]
[[vi:Lịch sử vật lý học]]
[[zh:物理学史]]

Virsioni dû 23:22, 24 giugn 2009

La fìsica, pigghia lu nomu dû grecu anticu fisis chi significa natura.

L'èbbica greca

Archimedi sprummintau lu principiu chi va sutta lu sò nomu, e chi si nsigna ancora òi ê scoli.

Foru li greci chi pi primi tintaru di spiecari li liggi dâ natura, chi nzinu a du tempu si pinzava sulu riggiuta di forzi suprannaturali e pirciò assimilata â riliggiuni. Filòsufi comu Taleti, Anassìmini, Anassimandru dèsiru li primi ntirpritazzioni dâ natura. Demòcritu fu lu primu a mmagginari na natura chi si cumponi di àtumi, Eratòstini, cunvinciutu chi la terra è di forma sfèrica, arrinisciu a misurari lu diàmitru dâ Terra cu na granni pricisioni. Lu sarausanu Archimedi è cunziddiratu unu dî cchiù mpurtanti scinziati greci.

Tuttu lu sviluppu dâ fìsica pi na vintina di sèculi fu nfruinzatu dâ filosufìa greca, e curiusamenti lu filòsufu Aristotili è cunziddiratu pi sèculi lu patri di ogni cuncizzioni di tipu razziunali dû munnu.

Lu rinascimentu

La fìsica si rinnuvau ntô Rinascimentu, grazzi supratuttu a l'òpira di Galileu, chi appi la pinzata chi lu munnu è riggiutu di liggi chi si ponnu scrìviri cu nu linguaggiu matimàticu. Vìnniru appoi scinziati comu Newton a raffurzari la nova cuncizzioni dâ fìsica.

La fìsica muderna

Tra la fini dû XIX sèculu e lu XX sèculu, la fìsica appi nu sviluppu assai forti, grazzi puru â rivoluzzioni nnustriali. Foru scuperti li raggi X grazzi a Pierre e Marie Curie, si sviluppau la fìsica atòmica grazzi a l'òpira di Enricu Fermi, Albert Einstein, Niels Bohr. Si pò ricurdari puru lu cuntribbutu dû fìsicu sicilianu Etturi Maiurana chi travagghiau cu Fermi a Roma nti l'anni '30.

Fìsica
Acùstica | Astrofìsica | Elettrumagnetismu | Fìsica nucliari | Fìsica dî particeddi | Miccànica (fìsica) | Miccànica quantìstica | Òttica | Tiurìa dâ rilativitati | Termudinàmica