Scienzi naturali

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

La dinuminazzioni di Scienzi naturali vinni cuniata ntô Sèculu XVII nta l'èbbica dû Rinascimentu 'n Europa dâ cultura e dâ scienza doppu lu longu pirìudu d'uscurantismu marcatu dû Mediuevu. Si rifirisci nzèmmula di tutti li scienzi chi assèrvanu la natura nta tutti li punti di vista. 'N particulari li scienzi naturali si tràttanu dî finòmini chi rigàrdanu la natura nnô senzu largu.

Classicamenti li scienzi naturali si distìnguinu tra Scienzi esatti e Scienzi mpìrichi. Li scienzi esatti sunnu la Fìsica, la Matimàtica, l'Astronumìa e la Chìmica. Li scienzi mpìrichi sunnu chiddi chi si rifirìscinu ô munnu di l'èssiri viventi, e pirciò la Bioluggìa, nta li sò varianti armali (Zooluggìa) e viggitali (Butànica).

Oi sta classificazzioni s'usa sulu ntôn senzu assai ginirali, senza vuliri spicificari un duminiu particulari. P'asempiu a scola media c'è lu nzignamentu dî scienzi naturali, pirchì li picciotti chi fannu la maturitati s'hannu a fari na cultura ginirali di Bioluggìa, di Chìmica, di Fìsica e di Astronumìa. A l'Univirsitati li Facultati di scienzi naturali cumprènninu tutti li làurî 'n matimàtica, fìsica, chìmica, bioluggìa e via dicennu.