San Giuseppi Innografu

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
San Giuseppi Innografu nti n'icona bizzantina.

Giuseppi Innografu (Sarausa ?, 816 - Custantinopuli, 3 di aprili 886) è nu santu di urigini siciliana.

Aggiografìa[cancia | cancia la surgenti]

Giuseppi nasciu in Sicilia, forsi a Sarausa, fighu di Plotinu e Aita. Quannu vinniru l’Arabi, nall’annu 827, scappò nà Grecia e doppu quattr’anni a Saluniccu no monasteriu di Latomia. Fattu parrinu, ebbi pi maistru Gregoriu Decapulita, ca lu purtau a Custantinopuli. Nò 840 s’imbarcò pi Roma pi ‘ncuntrari lu Papa Grigoriu IV e dumannari aiutu contra l'iconuclastia, aduttata a partiri dû 726 di lu ‘Mperaturi Liuni III Isauricu e ca avia cuminciatu a distruggiri li fiuri di Santi. La navi fu pigghiata di pirati e Giuseppi fu purtatu a Creta. Libiratu turnò a Custantinopuli e fici na vita di rimitu na Cresia di S. Antipa; doppu cinc’anni funnò lu Monasteriu di S. Giuvanni Crisostumu e divintò Abati. Era sustinituri du Patriarca Gnaziu e fu esiliatu a Cherson na Crimea finu ô 867, quannu chiddu riturnò. Lu Mpiraturi c’affidò la Cresia di Santa Sufia. Fu un scritturi ccillenti di Inni da Liturgia da Cresia: sunnu cugghiuti nò Paracletiku e Ottuecu, pi chistu è chiamatu lu Innografu pi ‘ccillenza. Muriu lu 3 di Aprili 886.

Liami sterni[cancia | cancia la surgenti]