Crimea

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
N russu la pinisula dâ Crimea; n blu lu tirritoriu di l'Ucraina: la Russia s'attrova a est e a nord di l'Ucraina.

La Crimea è una pinisula chi s'attrova tra lu mari d'Azov e lu mari Nìuru. Di na pupulazzioni di circa 2'000'000 d'abbitanti, pi lu 60% russòfuni, 20% ucraini e 15% tatari, la suvranità è cuntistata tra l'Ucraina e la Russia. La capitali è Simferopoli. Tra li cità cchiù mpurtanti ci sunnu Sebastopoli e Yalta.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

N'èbbica antica, la Crimea fu abbitata dê sciti prima d'addivintari na culònia greca prima, rumana appoi. Parti di lu tirritoriu bizzantinu, la Crimea fu occupata di pupulazzioni tatari discindenti di Gengis Khan, ca funnaru nu canatu, liatu ô mpiru uttumanu. Lu canatu persi di nfluenza câ dicadenza prugrissiva di lu mpiru uttumanu, e cu la succissiva uccupazzioni russa sutta Catirina la Granni. Unu dî sò militari cchiù fideli funnau la citati di Sebastopoli ca addivintau la basi navali principali dâ Russia. La cità fu tiatru di cummattimenti e di n'assediu ntô quatru di la guerra di Crimea. Ristata sutta nfluenza russa, la Crimea trasìu comu ripùbbrica russa nti l'Unioni Suviètica. Sutta Stalin la pupulazzioni tatara vinni dipurtata ntê gulag di la Russia cintrali e urientali. Sutta Krusciov ntô 1954 la Crimea vinni trasfiruta â ripùbbrica sucialista di Ucraina, sempri facenti parti di l'URSS. Cu la dissuluzzioni di l'URSS la Crimea addivintau pirciò na riggiuni di l'Ucraina ca ntô frattempu addivintau nnipinnenti e pirciò siparata amministrativamenti dâ Russia. La Russia nti nu cuntrattu cu l'Ucraina mantinìu pirò la sò flotta dû mari Nìuru ntô portu di Sebastopuli, e la pupulazzioni dâ Crimea ristau pi lu cchiossai di lingua russa. Duranti lu pirìudu Ucrainu, li tatari supravvissuti di dipurtazzioni arriturnaru n Crimea, pi agghicari a custituiri na minoranza rilivanti dâ pupulazzioni dâ Crimea. Lu 16 di marzu 2014, n sèquiut a nu referendum la cui ligittimitati è cuntistata a liveddu ntirnazziunali, la Crimea passau sutta lu cuntrollu dâ Russia.

Pupulazzioni[cancia | cancia la surgenti]

Li Russi di Crimea ca custituisciunu lu 60% dâ pupulazzioni agghicaru ntâ riggiuni ggià n'èbbica zarista, all'èbbica di Catirina la Granni ô cursu dû XVIII sèculu. Li Ucraini (20%), ca puru siddu sunnu slavi comu li russi pàrranu na lingua diversa, la lingua ucraina, custiuisciunu la minuranza principali. Li tatari ca pi sèculi hannu custituitu la quasi tutalità dâ pupulazzioni dâ Crimea, n sèquitu ê vicenni liati all'èbbica suvietica, sinnati di dipurtazzioni, e riabbilitazzioni postsovietica, custituisciunu lu circa lu 15% e sunnu pi lu cchiossai di riliggiuni islamica sunnita. Ntâ citati di Kerč ci sunnu 300 Taliani di Crimea, discinnenti di mircanti agghicati n Crimea ô principiu dû XIX sèculu.

Ecunumìa[cancia | cancia la surgenti]

La Crimea è na riggiuni assai canusciuta pi lu vinu, chi crisci bonu grazzi ô clima miditirraniu. Li stazzioni balniari dâ Crimea, comu pi esempiu la cità di Yalta sunnu puru assai apprizzati dê turisti, pi lu cchiossai russi e ucraini.