Va ô cuntinutu

San Bastianu

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
San Bastianu ntî l'iconografìa canònica rapprisintanti lu martiriu.

San Bastianu, puri dittu Vastianu o Mastianu (Narbona, 256Roma, 20 di jinnaru 288) assecunnu i zoni dunni s'onura. È un martiri dâ fidi cristiana dâ fini dû III seculu.

Agiugrafìa

[cancia | cancia lu còdici]
Pala d'altari, particulari.
Dittagghiu dâ statua di San Bastianu Bimartiri.

Lu nomu Bastianu diriva dô grecu “Σεβαστός” 'ccô significatu di "chiddu dignu d'unuri, vinnirabbili, 'mpiriali". Lu cultu di San Bastianu 'nta molti centri siciliani risali ô 1300, quannu lu martiri di Narbona d'uriggini milanisi, ritinutu assemi a Santu Roccu, a Sant'Antoniu Abate e San Cristofuru, prutitturi contru l'epidimii di pesti, faurisci la costruzzioni di numirusi chiesi.

'Ppî sô doti di fidiltà, lialtà e 'ppâ so 'ntilliggenza è stimatu assai da l'imperaturi Massimianu e Diuclezzianu chi pi nenti sospettunu dâ so fidi cristiana. Grazzi â so posizzioni e a l'incarichi affidati, pratica nummirusi azzioni a favuri dî cristiani, l'aiutu pristatu a l'intirnati 'n carciri, ê cundannati ô suppliziu, è scupertu e 'ncriminatu mentri assicura a li martiri e pirsicutati na cristiana vurricata. Tattichi militari in usu pressu l'Egizziani, Pirsiani, Greci e Rumani, ricurrunu ê frecci pi 'mmazzari, 'nquinari, 'vvilinari, assidiari, cuntaggiari l'ubiettivi di conquista. San Bastianu grazzi ê curi di Santa Ireni di Roma (viduva di San Castulu) supravivi ô so primu martiriu 'nflittu pî trafittura chê frecci supra lu colli Palatinu. Comu sustinituri e difinsuri di l'afflitti e dî suffirenti, pî trasposizzioni, assurgi a fijura di protitturi contra tutti l'epidemii di cu' è 'nfittatu, allegoricamenti î frecci rappresentunu l'epidemii chi cogghiunu i bersagghi. Iddu priveni, neutralizza â propagazzioni e â trasmissioni d'infizzioni.

Lu cultu a Meliddi, Palazzolu Acrèidi, Càssaru, Ferla, Francufunti, 'ntâ tuttu lu cumprinsoriu sirausano, a Jaci, Mistretta, Palermu, e nta tanti autri centri di l'isula, si cunsolida e prupaga a macchia d'ogghiu cô ritruvamentu dû simulacru di San Bastianu di Meliddi avvinutu 'ntô 1414.[1]

Lu flaggellu dâ pesti niura 'mpirversa nta tutta l'isula ntô 1270, (13471348), 1449, (15211527), 1555, (15751578), (16241626), (16291631), 1743.

L'undata d'infizzioni cuminciata ntô 1575 ô nord Italia, megghiu canusciuta comu Pesti di San Carlu Borromeu, assemi â Pesti dû 1630, è muntuvata ntê Promessi sposi. Epidemìi sempri causati da guerri, trafici e cummerci, spustamenti e migrazzioni, caristìi, fannu 'ranni straggi speci ntâ pruvincia peloritana e in particolari modu ntâ citàdi di Missina chê spavintusi cuntagi dû 1555, 1575 e dû 1743, 'nframmizzati dâ Pesti di Palermu scuppiata lu 7 giugnu 1624, duvuta ô sbarcu â Cala di 'nâ navi carica d'infetti a bordu chi giungia da Tùnisi via Tràpani. Lu 15 giugnettu 1624 si rigistra lu ritrovamentu dû corpu di Santa Rusalia cuincidenti câ scumparsa dî fuculari di cuntagiu intra li mura citàdini dû capulocu, circustanza di cui dipenni l'elezzioni corali dâ Virgini a protettrici dâ capitali dû Regnu. Lu sintimentu riliggiusu pupulari avia finu ad allura 'nvucatu e 'mpitratu l'intercessioni dî Virgini cumpatroni dî quattru mandamenti storici citàdini: Santa Cristina, Santa Oliva, Santa Ninfa e Sant'Àita, e San Rocco firvidamenti 'nvucatu duranti l'epidemia dû 1575. E già prima San Cristofuru, Sant'Antonio Abate e San Bastianu, st'ultimu martiri, sutta â cui celesti prutizzioni, avivunu postu e ripunivunu tutali affidamentu decini di paisi sparppagghiati pi tutta l'isula.

Li pessimi cundizzioni di pulizia, â scarsa prufilassi, l'inesistenti curi, custituivunu facili mezzu 'ppâ trasmissioni e prupagazzioni dâ furma 'nfittiva, chi si manifistava in tutta â sô virulenza specii 'ntê citàdi di mari 'ppâ prisenza di porti e relativi trafici marittimi 'cchê zoni 'cchiù esposti ô rischiu.

Ristabilitusi dâ feroci punizzioni, lu militi Bastianu affrunta di novu l'impiraturi. Diuclezzianu impartisci un secunnu martiriu pi fustigazzioni e flagellazzioni supra li scalini dû Tempiu di Eliogabalu, mutivazzioni pî cui è dinuminatu bimartiri. A morti sopraggiunta, lu corpu dû martiri è oltraggiatu e jittatu pî disprezzu ntâ Cloaca Massima, la fugna citàdina. La so fijura cumpari in sonnu â matrona Lucina chi fa primura a li so' cullabburaturi cchiù intimi lu temerariu ricupiru di spogghi murtali. La piatusa opira di ricumpusizzioni e lu vurricamentu cristianu dû corpu avveni supra l'Appia 'ntica in Roma pressu li Catacombi appoi chiamati di San Bastianu, oggi in locu esisti propriu â basilica fora di mura intitulata ô so nomu.

Iconografìa

[cancia | cancia lu còdici]

Frecci; pamma dû martiriu; giuvini nuru cû corpu armuniusu e languidu; ciciri e legumi.

 statua lignea dû '700 di San Bastianu 'ntâ basilica di Barcellona Pozzo di Gotto.

Patronu principali di: Barcialona Pizzaotto, Austa, Àvula, Carruntini, Cirami, Caggi, Ferla, Graniti, Lìmmina, Maniàci, Miliddi, Pagghiara, Palazzolu Acrèidi, Turturici, Sciurtinu.

Compatrunu di: Jaciriali, Catania, Francufunti, Giarri, Militeddu, Mistritta, Mungiuffi, Palermu, San Giuvanni la Punta, Santa Vinirina, Sarausa e la frazziuni di Bedduvidìri.

Patruciniu e fistiggiamenti a Adranu, Janiattini, Capaci, Capizzi, Cartanissetta, Càssaru, Ciaramunti, Ciminna, Ciumifriddu, Ciuriddia, Gela, Motta d'Affermu, Nuvara di Sicilia, Piadimunti, Pittineu, Presa, Ripostu, San Pàulu - Solarino, Larderia Supiriuri - frazziuni di Santa Margherita - chiesa dû Carminu di Missina, Truina e autri centri.

Usi e custumi

[cancia | cancia lu còdici]
  • Barcialona Pizzaottu. Lu cultu prospira a Barsalona, casali a punenti dâ ciumara Longano e frazzioni di Castruriali, versu lu 1500 scavallannu l'allura patronu San Nicola di Bari, lu cui cultu avìa statu 'ntroduttu dî primitivi 'stituazzioni dell'Ordini basilianu.
    • Ciciri e ciaurrina. I primi, oltri comu passatempu e spassu di passiu, venunu tirati a manati supra â vara appena accumincia la prucissioni, lu gestu simbuleggia lu ringrazziamentu versu lu martiri pi l'opira d'assistenza e pi sfamari li carcirati vittimi dâ repressioni di l'imperaturi. La secunna è la tipica caramella stirata ô chiovu fatta di meli e zùccaru, la tiratura e pezzatura dî stecchi duci, 'nsivati e 'middicusi, 'ricordanu â tinsioni di l'arcu chê frecci.
  • Sarausa, chiesa dâ Sacra Famigghia: A Strada a Sammastianu 2025 - festeggiamenti dû 3 maju, binirizzioni dî Nuri e partenza pô pilligrinaggiu di notti a peri scausi cu arrivu a Miliddi.
  • Turturici, I Panitti dì SanMmastianu: tradizziunali ritu d'ufferta. Simboleggia lu Gluriusu Bimartiri quannu ancora surdatu annava ammucciuni a dunari cibu pi sfamari ê cristiani priggiuneri di l'imperaturi Dioclezzianu.

Patronu da polizia locali; atleti; arceri; archibugieri; tappizzeri; malati; militari; invocatu dall'appistati.

  1. Giuseppe Pitrè, op. cit., pp. 284 e 285 .

Bibliografìa

[cancia | cancia lu còdici]
  • .
Commons
Commons
Lu Wikimedia Commons havi 'na catigurìa cca conteni media su San Bastianu