Rumanticismu

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Nu quatru di Eugene Delacroix, espunenti dû rumanticismu ntâ pittura.

Lu rumanticismu è nu muvimentu artisticu, curturali, littirariu e musicali chi si sviluppau n Germania e n'Inghilterra â fini dû XVIII sèculu e chi si diffunnìu appoi nti tutta l'Europa. Lu maggiuri espunenti furu Eugene Delacroix e Thèodore Gericault.

Li carattiri[cancia | cancia la surgenti]

Lu Romancismu ièra nni opposizioni a lu Illuminismu e a lu Niuclassicismu. Ca si sviluppa lu sentimentu e l'interiurità, e si esaltanu dilli diminsioni cumu la spiritualità, la fantasia, l'imutività e l'immagginaziuni. Li rumantici s'affarmanu lu so carattiri, la so culutura e la so sinsibilita individuali; abbannunanu li modelli classici e s'inspiranu a lu Mediuevu.

Talìa puru[cancia | cancia la surgenti]