Roveretu

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Roveretu
[[Mmàggini:|100px]]
Muttu:  
Nomu ufficiali: Rovereto
Riggiuni: {{{riggiuni}}}
Pruvincia: Pruvincia di Trentu
Cuurdinati: 45°53'0"N, 11°2'3"E
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 50 km²
Abbitanti: 35.136
Dinzitati: 664 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Villa Lagarina, Mori, Ala, Calliano, Pomarolo, Folgaria, Volano, Isera, Nogaredo, Terragnolo, Trambileno, Vallarsa
CAP: 38068
Prifissu telefònicu: 0464
Situ ufficiali: http://www.comune.rovereto.tn.it

Roveretu è nu cumuni di 35.136 abbitanti nta pruvincia di Trento. Capulocu di Vallagarina, ca s'estenni pi circa 40 km di Trento a Ala. Citati di chiara mpronta vinizziana, ora è mpurtani pâ prisenza di unu dî cchiù granni musei d'arti cuntimpurania d'Europa: lu MART.

Monumenti[cancia | cancia la surgenti]

  • La Campana di Caduti, ca s'attrova 'n capu lu colli Miravalli, li rintucchi dâ quali sònanu ogni sira 'n mimoria dî caduti di tutti li guerri, mmucannu paci e fratillanza ntô munnu. La campana la fìciru funnennu li cannuna di l'asèrciti ca ntâ prima guerra munniali si scuntraru nni sti valli, la citati nzinu ô 1918 s'attruvava intra lu mperu Austru-Ungàricu. È la cchiù granni campana dû munnu ca sona annacànnusi;
L'ossariu di Roveretu
  • La casa natali dû filòsufu Antonio Rosmini, unni s'attròvanu sarvati boni â biblioteca e assai quatri ca foru dû filòsufu ruviritanu.
  • L'ussariu ca cunteni li resti dî caduti ntô frunti pâ prima guerra munniali.

Manifistazzioni[cancia | cancia la surgenti]

  • Lu fèstival Urienti-Uccidenti postu di scontru di diversi culturi (mùsica, gastronumìa) è ogni annu a lu nizziu di sittèmmiru;
  • Rassegna dû cìnima archiològgicu;
  • Paliu dâ cherza;
  • Turneu dâ paci, ca si svorci ogni annu pû pirìudu dâ Pasqua e vidi cummurciuti li picciotti ca vennu di tutta l'Europa intra turnei di càuciu e pallamanu sia di màsculi ca di fìmmini.
  • Roveretu venexiana;
  • Sfumature fèstival, ca è urganizzatu di l'assuciazzioni Carmapiatta, ogni annu ntâ lucalitati di Moietto, unni particìpanu musicisti, artisti dâ strata, e unni si pruièttanu firm curti.

Roveretu e Goethe[cancia | cancia la surgenti]

Sta frasi 'n capu di Roveretu la scrivìu lu pueta tudiscu pi omaggiu pâ citati duranti unu dî sò suggiorni:

"Hier bin ich nun in Roveredo, wo die Sprache sich abschneidet; oben herein schwankt es noch immer vom Deutschen zum Italienischen. Nun hatte ich zum erstenmal einen stockwelschen Postillon; der Wirt spricht kein Deutsch, und ich muß nun meine Sprachkünste versuchen. Wie froh bin ich, daß nunmehr die geliebte Sprache lebendig, die Sprache des Gebrauchs wird!"


Culligamenti[cancia | cancia la surgenti]