Riunificazzioni tudisca

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Lu tèrmini Riunificazzioni tudisca (Deutsche Wiedervereinigung) signala lu prucessu di riunificazzioni dâ Girmania, chi cumprinnìu du stati dî putenzi alliati, â fini dâ Secunna guerra munniali.

La riunificazzioni tudisca succidìu lu 3 di uttùviru, 1990, quannu li tirritorî di l'ex Ripùbblica Dimucràtica Tudisca (RDT, chiamata spissu la "Girmania Est") vìnniru ncurpurati nnâ Ripùbblica Fidirali Tudisca (RFT, o cchiù urdinariamenti "Girmania Ovest"). Doppu li primi elizzioni lìbbiri nnâ Girmania Est, tinuti lu 18 di marzu, 1990, li trattativi tra la RFT e la RDT culminaru nt'un Trattatu di Unificazzioni, mentri li trattativi tra li du Girmanî e li quattru putenzi accupanti pruduceru lu "Trattatu dui cchiù quattru", chi garantìa la ndipinnenza cumpreta ôn statu tudiscu riunificatu. La Girmania riunificata arristau un paisi parti dâ Cumunità Europea (e poi di l'unioni Europea) e dâ NATO. Lu tèrmini "riunificazzioni" veni usatu ncuntrastu câ prima unificazzioni dâ Girmania ntô 1871.

La Girmania accupata ntô 1945

Arreri[cancia | cancia la surgenti]

Doppu la fini dâ secunna guerra munniali 'n Europa, la Girmania era divisa pi quattru zoni d'accupazzioni. La vecchia capitali Birlinu, ntô quali s'attrova lu Cunzigghiu di Cuntrollu Alliatu, vinni idda stissa suttadivisa pi quattru zoni d'accupazzioni. Sibbeni la ntinzioni dî quattru putenzi accupanti fussi di cuvirnari assemi una Girmania chî cunfini dû 1947, l'avventu dî tinsioni dâ Guerra Fridda fici capitari ca li zoni francisi, ngrisi e miricani furmaru ntô 1949 la Ripùbblica Fidirali tudisca (e Birlinu Ovest), lassannu fora la zona d'accupazzioni russa chi addivintau ntô stissu annu la Ripùbblica Dimucràtica tudisca (cumprinnennu Birlinu Est). Sparti di chissu, diversi parti di l'ex Reich tudiscu vìnniru ncucchiati câ Pulonia e cu l'Unioni Suviètica.

La prima pruposta pâ riunificazzioni dâ Girmania vinni avanzata di Josif Stalin ntô 1952, cu tèrmini simili a chiddi nsiquitu adduttati pi l'Austria chi prupunìu la criazzioni di una Girmania niutrali, c'un cunfini accantu â Linia Oder-Neisse e l'alluntamentu di tutti li surdati alliati prima d'un annu. Lu cuvernu tudiscu uccidintali dû cancilleri Konrad Adenauer favuriva na majuri ntigrazzioni cu l'Europa Uccidintali. Sta cundizzioni vinni rifiuta dî suviètici. Nautra pruposta di Stalin privitti la riunificazzioni dâ Girmania chî confini dû 1937, a cundizzioni ca si cuncurdassi cû Pattu di Varsavia.

Ô partiri dû 1949, la Ripùbblica Fidirali Tudisca si sviluppò p'èssiri na nazzioni capitalista uccidientali cu na "econumìa di mircatu suciali" e nu cuvernu parramintari dimucràticu. Na longa criscita ecunòmica accuminzata nnî 1950ini duna vita a 30 anni di "miràculu ecunòmicu" (Wirtschaftswunder). A l'autru latu dû cunfini, la Ripùbblica Dimucratica Tudisca si stabbilau un cuvernu auturitariu cu na econumìa di cumannu nt'un modu suvièticu. Mentri ca la RDT stava addivintannu la nazzioni cchiù ricca e cchiù avanzata dû bloccu suvièticu, tanti dî soi cittadini cuntinuaru a taliari ô punenti pâ libbirtati pulìtica e la pruspiritati ecunòomica. Lu scappari d'un nùmmuru criscenti di tudischi dû livanti ê nazzioni nun cumunisti, attraversu Birlinu Ovest, purtau la Girmania Est, ntô 1961, a eriggiri lu Sistema di cunfini dâ RDT (dû quali facìa parti lu Muru di Birlinu) pi privìniri qualunchi scappata.

Lu cuvernu dâ Girmania Ovest e li soi culligati dâ NATO, p'accuminzari nun ricanuscìanu la RDT o la Ripùbblica Pupulari di Pulonia. Li rapporti tra li du Girmanî arristaru friddi finu a quannu nu cancilleri dâ Girmania Ovest Willy Brandt lanciau un riabbicinamentu assai pulèmicu cu la Girmania Est (canusciuta comu Ostpolitik) nnî 1970ini.

La fini dâ divisioni[cancia | cancia la surgenti]

Nta l'austu dû 1989, l'Unghirìa livau li limitazzioni ê cunfini cu l'Austria e nta sittèmmiru cchiù di 13.000 tudischi urientali si fujeru ô punenti attraversu l'Unghirìa. Li manifistazzioni di massa contra lu regime cumunista tudiscu acuminzaru ntô tardu 1989, principarmenti chî "Dimustrazzioni dû lunidìa" a Lipsia. A frunti dû scuntentu pòpulu lu leader tudiscu di l'est Erich Honecker fu furzatu a ritiràroso lu 18 di uttùviru, 1989.

Li limitazzioni ê muvimenti pî tudischi di l'est foru livati dû novu cuvernu lu 9 di nuvèmmiru, 1989 e tanti pirsuni si nni jeru sùbbutu sùbbutu attraversu lu Muru unni guardî dî cunfini graperu li punti d'accessu lassànnuli nèsciri. Pi cunziquenza, tanti tudischi d'ogni latu dû Muru accuminzaru a abbàttiri certi parti dû muru stissu, criannu una dî mmàggini cchiù vìvidi dû sèculu XX.

Lu 18 di marzu, 1990 vìnniru tinuti li primi e ùnichi elezzioni lìbbiri ntâ storia dâ Ripùbblica Dimucràtica Tudisca, pruducennu nu cuvernu cû ndrizzu principali di nicuzziari la fini dû statu stissu. Comu un idiòlugu dâ Girmania livanti fici nutari ntô 1989, "La Pulonia pò arristari Pulonia siddu lu reggimi cumunista casca, ma senza cumunismu la Girmania Est nun havi nudda raggiuni d'asìstiri".

Sutta la guida dû primu ministru Lothar de Maizière, la Girmania Est nicuzziau câ Girmania Ovest, lu Regnu Unitu, la Francia, li Stati Uniti e l'Unioni Suviètica li cundizzioni pi na riunificazzioni tudisca. Nustanti ca fussi dispunìbbili a ricunziddirari la sò prima cuntrapusizzioni â riunificazzioni, l'Unioni Suviètica nun vulìa ca la Girmania Est fussi na parti dâ culliganza di NATO. Dunca arrivaru ôn accordu chi pirmittìu â Girmania d'arristari parti dâ NATO câ limitazzioni ca surdati dâ NATO nun avvìssiru a èssiri stanziati nnî tirritorî dâ Girmania livanti.

Lu pattu di unificazzioni ("Einigungsvertrag")

Paru paru ê discussioni multilatirali, discussioni bilatirali foru tinuti tra li cuverni tudischi di Est e Ovest, li quali lu 18 di maiu firmaru un accordu p'un passu ntirmediu: un unioni suciali, ecunòmica e chî du muniti, chi trasìu nforza lu primu di giugnettu. Lu 23 di austu lu parramentu dâ Girmania Est (Volkskammer) appruvau la pruposta di accissioni â RFT. Lu pattu di unificazzioni ("Einigungsvertrag") tudiscu fù firmatu lu 31 di austu, 1990, dî rapprisintanti di RDT e RFT. Lu 1 di sittèmmiru, 1990, lu "Trattatu dû statu finali dâ Girmania" (difinutu accordu "dui cchiù quattru") vinni firmatu e si stabbilìu ufficialmenti la ristabbilita china suvranità dî du' stati tudischi. La Girmania fu ufficialmenti riunificata lu 3 di uttùviru, 1990.

Lu 14 di nuvèmmiru, 1990, lu cuvernu tudiscu firmau un trattatu câ Pulonia stabbilennu li cunfini pirmanenti tra li du' stati supra la linia Oder-Neisse, e quinni rinunciannu a qualunchi rivinnicazzioni supra la Silesia, Pomerania Est, Dànzica e Prussia Urientali. Lu misi succissivu si tìnniru li primi elezzioni lìbbiri di tuttu lu pòpulu tudiscu dû partiri dâ secunna guerra munniali. Lu risurtatu era na crisciuta dâ maggiuranza dâ cualizzioni di cuvernu dû Cancilleri Helmut Kohl.

Effetti dâ riunificazzioni[cancia | cancia la surgenti]

Li costi dâ riunificazzioni hannu statu un grossu pisu pi l'econumìa tudisca, e hannu cuontribbutu a na cchiù aracia criscimonia ecunòmica nni l'anni ricenti. Lu costu dâ riunificazzioni veni stimatu circa li 1.5 trilioni di Euro (secunnu a Freie Universität Berlin). Sta summa è cchiù granni dû dèbbitu nazziunali deû statu tudiscu. La prima causa di tali spesa fu la dibbulezza di l'econumìa dâ Girmania livanti, spiciarmenti a cunfruntu di chidda uccidintali, cumminata câ dicisioni, mouivata puliticamenti, di stabbiliri lu dazziu di cummirsioni ô paraggiu tra lu Marcu dâ Girmania livanti e lu Marcu tudiscu. Sta dicisioni, chi nun avìa na justificazzioni dâ rialtà ecunòmica, risurtau nt'un mpruvvisa pirduta di cumpitività dî nnustrìi tudischi livanti, chi li fici tràsiri sùbbutu nu piriudu di dicadenza. Finadora cuntinua nu spiciali trasfirimentu di 100 miliardi di Euro ogni annu viene ê tirrittorî di l'ex-Germania Est pâ «ricustruzzioni». Oi lu tassu di disoccupazzioni è circa lu 20% e pi chissu l'emigrazzioni dû livanti ô punenti cuntinua d'un nùmmuru autu.

Autri pruggetti[cancia | cancia la surgenti]

Commons
Commons
Lu Wikimedia Commons havi 'na catigurìa cca conteni media su Riunificazzioni tudisca

Lijami di fora[cancia | cancia la surgenti]