Rinaldu

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Rinaldu è nu pirsunaggiu mmàgginariu, rapprisintatu comu unu dî palatini di Francia, e prutagunista cu Orlannu di vari stori chi hanu uriggini ntâ chanson de Roland dû XII sèculu.

Ntâ tradizzioni siciliana[cancia | cancia la surgenti]

Nti li tradizzionali pupi siciliani, Rinaldu è lu secunnu Palatinu di Francia e è lu cucinu di Orlandu; figghiù dû Duca Amoni, frati di Miloni, e di Biatrici, figghia dû Duca Namu; havi na soru ca si chiama Bradamanti, maritata cu Ruggieru; sò muggheri si chiama Clarici; la sò spata e la Frusberta.

Rinardu già di carusiddu duna la prova dû sò curaggiu: nu jornu, mentri và cu la matri a lu mircatu, veni avvicinatu di na vecchia ca ci duna n'armatura cumpreta e n'elmu e ci dici: «Ti vogghiu diri, figghiu, ca l'armaura e l'èlimu sunnu ncantati ! Accura ca, si tò matri nun hà statu fideli a sò maritu e ti metti st'armatura e st'èlimu, tu mori.» Rinardu senza nuddu scantu, si metti l'armatura e l'elmu , sicuru ca sò matri è na fìmmina anesta. Allura, la vecchia, ci fà fari un giuramentu: iddu havi a minnicari l'unuri di sò matri, c'avìa statu nfangatu dû vili Gimanu.

Passa lu tempu e Rinardu, o ciancu dî Palatini, lutta ntê battagghi contru a li saracini; nuddu lu canusci e nuddu sapi cu è; iddu, comu a nu sèmprici surdatu, cummati pri Diu e pri lu Re. Ma lu curaggiu e lu valuri ammustratu ntô campu di battagghia veni purtatu a l'arìcchia di Carlu Mpiraturi ca lu manna a chiamari e ci spia cui iddu è, picchì pû Re nun è pussìbbili ca nu surdatu comu egghiè pò aviri n'ànimu accussì nòbbili e ntrèppitu. Rinardu, allura, s'apprisenta e ci rivela la sò nascitura, ma a na cunnizzioni: apprima di diri lu sò nomu, voli di lu Re lu primessu di sfidari a duellu Gimanu di Bajona, ca, ngiustamenti, urtraggiau lu nomu di sò matri !.Lu primmessu veni accurdatu. Rinardu chiama a disfida Gimanu e l'ammazza.
Rinardu, pò caràttiri ca havi, non s'hà tiratu mai arredi a li disfiti e mancu a l'avvinturi: na vota ammazzau lu trimentu gicanti Atlanti e si pigghiau tutti li sò armamenti e la spata Frusberta ; n'àutra vota assicutau e vincìu a lu cavaddu ncantatu di nomu Bajardu e addivintau lu sò patruni; ancora, na vota àutra, nzemi a lu sò amicu e cumpagnu Florindu, allibbirtau chiossai di trenta fìmmini priggiuneri dû gicanti Brunamunti.
Lu prodi Rinardu porta a tèrmini tanti mprisi timirari, comu a chidda d'ammazzari lu turrìbbili Mambrinu e tràsiri 'n pussessu di lu sò elmu ncantatu; vìnciri e firiri a morti la valurusa saracina Rovenza ca, pô sò valuri e macari pô sò mantellu ncantatu, avìa vinciutu a tutti li palatini.

Quannu Angelica s'apprisenta nti la corti di Francia, Rinardu, comu a tutti li Palatini, veni pigghiatu di la smània d'amuri e, p'amuri d'idda, arriva macari a fari nu duellu cu sò cucinu Orlandu. Ma assai sunnu li nnamuramenti ca havi Rinardu pri tanti fìmmini, comu a chiddu pri la bedda Liandra e appoi pri Bellisarta, figghia dû re di Nàpuli, ca havi 'n coddu l'occhi di Re Carlu ca la voli pri spusa: pri ssu namuramentu, Rinaldu e tutta la sò famigghia è mannatu fora dâ Francia, asiliatu. Dopu tanti piniamenti Rinardu torna 'n Francia e addumanna pirdunu ô Re e chistu ci lu duna.

Rinardu arritorna ô ciancu dî Palatini di Francia nzinu a la battagghia di Roncisvalle, unni mori sò cucinu Orlandu pri curpa dû tradituri Ganu di Magonza. Rinardu addinunzia ô Re lu tradituri ca veni cunnannatu a èssiri squartariatu. Appoi Rinardu si leva l'àbbiti dû Palatinu e si metti chiddi dû cummentu e nuddu ni sapi cchiù nenti (forsi aresta doccu nzinu a la sò morti).