Ricadi

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Cercamu perzuni de Calabbria nteressati a scrìviri artìculi, grandi o pìcculi, 'n calabbrisi pe' 'u nostru progettu nciclupèdicu Wikipedia. Nci potìti scrìviri chidu ca volìti (pe' esempiu l'artìculi supra 'i cumuni calabbrisi). Ma pe' favuri, lasciàti una traduzioni d'i paroli diffìcili e ndicàti 'a pruvenienza de 'a parrata calabbrisi usata. Nun mporta se siti riggitanu, catanzarisu, cusentinu, de Cutroni, o de Vibbu, sempri calabbrisi siti! Grazi.

abbiccidariu St'artìculu è scrittu 'n sicilianu standard, si stai circannu l'artìculu scrittu 'n calabrisi di Ricadi (VV), vidi Ricadi (artìculu 'n calabrisi).



Ricadi
Nomu ufficiali: Ricadi
Riggiuni: {{{riggiuni}}}
Pruvincia: Vibbu Valenzia (VV)
Cuurdinati: 38°37'34"N, 15°51'56"E
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 22 km²
Abbitanti: 4.471
Dinzitati: 203 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Drapia, Juòppulu, Spilinga, Trupea
CAP: 89866, 89865
Prifissu telefònicu: 0963
Situ ufficiali: http://www.comunericadi.gov.it


Ricàdi (o Ricati nta àutri parrati calabbrisi) è nu cumuni di 4.471 abbitanti dâ pruvincia di Vibbu Valenzia.

Giografìa[cancia | cancia la surgenti]

Cunfini dû cumuni[cancia | cancia la surgenti]

Lu paisi di Ricàdi eni misu ntô gurfu di Sant'Eufemia (Lamezzia Termi) e chiddu di Gioia Tàuru. Propiu lu prumuntoriu dû Capu Vaticanu dividi li dui gurfi calabbrisi.

A Nord cunfina cû cumuni di Trupea, a Sud cu chiddu di Ghiòppulu e a Est, pi l'entroterra versu lu Munti Poru, cu chiddi di Dràpia e Spìlinga, tutti misi ntâ pruvincia di Vibbu Valenzia. A Ovest lu cumuni è vagnatu pi 12 km dû mari Tirrenu.

Frazzioni dû cumuni[cancia | cancia la surgenti]

Li paisi chi sunnu ntô cumuni di Ricadi sù:

  • Brivàdi
  • Capu Vaticanu
  • Ciaramìti
  • Lampazzuni
  • Orsigliàdi
  • Santa Dumìnica
  • Santa Marìa
  • San Nicolò
  • Varvalàcuni (Barbalàconi)

Cosi particulari dû tirritoriu di Ricadi[cancia | cancia la surgenti]

Misu nta la basi di l'autuchianu dû Munti Poru, lu tirritoriu si stenni nzinu ntô mari unni la praja dû Capu Vaticanu eni cunzidirata la megghiu. Sunnu biddìssimi li funnali di Furmìculi, unni si poti avvìdiri nu saccu di scogghi fatti di roccia granìtica, chini d'armali.

Li panurami sunnu biddìssimi si visti ntê praji chi sunnu fatti d'arina janca e fina (Grotticelli, Riaci e lu Tonu).

La particulari furma dî tirritori cu valli e surchi di ciumi supra nu tìpicu "tirrazzamentu a graduna" fà vìdiri strati di fòssili dû Miocèni. Nta arcuni vaddati si poti pigghiari puru a felci giganti trupicali.


Vèntira[cancia | cancia la surgenti]

Li vèntira chi sciùscianu ntê costi di Ricadi sunnu lu punenti (ovest), lu sciroccu (sud-est) e lu libbicci (sud-ovest), chi sunnu a evitari si si voli jiri a mari pi piscari o pi jiri sutt'acqua. Lu maistrali (nord-ovest), lu ventu privalenti, nun fà dammaggi a nuddu.


Storia[cancia | cancia la surgenti]

Lu tirritoriu eni abbitatu d'assai tempu, già dû pirìudu pristòricu e pricristianu. Sunnu tistimoni di riperti archiolìòggici chi foru attruvati e chi sunnu misi ntô museu nazziunali di Riggiu Calabbria.

Li Greci, Cartagginisi, Rumani, Bizzantini, Saracini (Àrabbi), Nurmanni mìsiru tutti pedi nta Ricadi e si nvintaru li primi stratuna e li turri p'addifènniri li costi e li ciùmira, nfruinzannu puru l'usi, lu dialettu e li noma di lochi.

Ricadi, e li paisi chi ci sù vicinu, foru sutta a Trupea nzinu ô 1799, quannu lu ginirali francisi Championnet criau lu cumuni nnipinnenti, aggiustannu lu tirritoriu amministrativu dî paisi vicinu a Trupea.

Ricadi fu appoi nu cumuni dû distrittu di Monteleuni (oi Vibbu Valenzia), ntô Regnu dî dui Sicili (Calabbria Ultiriuri), pi nu decretu dû 1811, chi nci dezi nu pocu i fraziuna chi ancora restaru nto cumuni stessu.


Econumìa[cancia | cancia la surgenti]

Li risursi econòmichi di Ricadi sunnu:

  • l'agricurtura: nta tuttu lu cumuni veni curtivata e vinnuta la cipudda russa, chi è duci e eni ditta "Cipuja Russa i Trupìa" (Cipudda russa di Trupea), ortri a àutri urtaggi, agrumi e la "Nduja". Lu paisi eni misu ntâ riggiuni agraria n. 4 (Cullini Liturànii dû Poru);
  • la pisca: tanti pisci vèninu piscati, comu li sùrici, la sògghiula, la tracina, li tunnetti, li palàmiti, li riccioli, li cerni, li dèntici, li sàraghi, l' orati, li gronghi, li spìguli, li cèfali, li mureni, li pùlipi;
  • lu turismu barniari: li megghiu praji sunnu Capu Vaticanu, Grotticelli, Santa Marìa, lu Tonu, lu Tonicellu, la Turri Marinu, Furmìculi e la Baia di Riaci.


Curtura[cancia | cancia la surgenti]

Ricurrenzi[cancia | cancia la surgenti]

  • Premiu littirariu pâ mimoria di Giuseppi Bertu, auturi vènitu chi campau nta Ricadi: si svorgi ogni annu nta giugnu, primiannu giùvini scrittura.
  • Premiu spurtivu dû Capu Vaticanu: si svorgi nta sittèmmiru e ogni annu vèninu tanti genti dû Carciu nazziunali.
  • Sagra dâ cipudda: lu 13 d'austu d'ogni annu.
  • Sagra dû gilatu: ogni staciuni, nta giugnettu.

Festi e Feri[cancia | cancia la surgenti]

Musei[cancia | cancia la surgenti]

  • Museu di l'arti cuntadina.

Assuciazzioni[cancia | cancia la surgenti]

Ambentalisti[cancia | cancia la surgenti]

Curturali[cancia | cancia la surgenti]

  • Amici di Giuseppi Bertu (giuria dû premiu littirariu)
  • Nui di Ricadi (ridazzioni Terra Nostra)

Spurtivi[cancia | cancia la surgenti]

  • SS Capu Vaticanu
  • FC Ricadi


Amministrazzioni cumunali[cancia | cancia la surgenti]

  • Lu Sìnnacu eni Dumìnicu Laria
  • Data di l'elizzioni: lu 29/05/2006
  • Telèfunu dû comuni: lu 0963.663001
  • Posta alittrònica: utcricadi@libero.it
  • Statutu dû Cumuni
  • Gimillaggiu cû cumuni gi Moglianu Vènitu (Trevisu)


Bibliografìa[cancia | cancia la surgenti]

  • F. Arcella, "Ricadi, un balcone sul mare nel cuore della Calabria", Edizioni Mapograf, Vibo Valentia, 1989;
Purtali di la Calabbria – Jiti a l'artìculi di Wikipedia supra la Calabbria.