Ricadi (artìculu 'n calabrisi)

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Cercamu perzuni de Calabbria nteressati a scrìviri artìculi, grandi o pìcculi, 'n calabbrisi pe' 'u nostru progettu nciclupèdicu Wikipedia. Nci potìti scrìviri chidu ca volìti (pe' esempiu l'artìculi supra 'i cumuni calabbrisi). Ma pe' favuri, lasciàti una traduzioni d'i paroli diffìcili e ndicàti 'a pruvenienza de 'a parrata calabbrisi usata. Nun mporta se siti riggitanu, catanzarisu, cusentinu, de Cutroni, o de Vibbu, sempri calabbrisi siti! Grazi.

abbiccidariu St'artìculu è scrittu 'n calabrisi di Ricadi (VV), si stai circannu l'artìculu scrittu 'n sicilianu standard, vidi Ricadi (VV).



Ricadi
Nomu ufficiali: Ricadi
Riggiuni: {{{riggiuni}}}
Pruvincia: Vibbu Valenzia (VV)
Cuurdinati:
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 22 km²
Abbitanti: 4.471
Dinzitati: 203 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Drapia, Juòppulu, Spilinga, Trupea
CAP: 89866, 89865
Prifissu telefònicu: 0963
Situ ufficiali:


Ricàdi eni nu cumuni i 4.471 abbitanti dâ pruvincia i Vibbu Valenzia.

Giùgrafia[cancia | cancia la surgenti]

Cunfini dû cumuni[cancia | cancia la surgenti]

U paisi i Ricàdi eni misu nto gurfu i Sant'Eufemia (Lamezzia Termi) e kiju i Gioia Tauru. Propriu u promontoriu dû Capu Vaticanu dividi i dui gurfi calabbrisi.

A Nordi cunfina cû cumuni i Trupìa, a Sud cu kiju i Ghioppulu e a Esti, pii l'entroterra versu u Munti Poru, cu kiji i Dràpia e Spìlinga, tutti misi nta pruvincia i Vibbu Valenzia. Ad Ovesti u cumuni è vagnatu pi 12 km du mari Tirrenu.

Frazziuna dû cumuni[cancia | cancia la surgenti]

I paisi du cumuni i Ricadi sugnu:

  • Brivàdi
  • Capu Vaticanu (Capo Vaticano)
  • Ciaramìti
  • A Banzoni (Lampazòne)
  • Orsigliàdi
  • Santa Dumìnica (Santa Domenica)
  • Santa Maria
  • San Nicolò
  • Varvalàcuni (Barbalàconi)

Cosi particulari du territoriu i Ricadi[cancia | cancia la surgenti]

Misu nta a basi i l'altopinu dû Monti Poru, u territoriu si stendi finu nto mari aundi a spiaggia dû Capu Vaticanu eni â megghiu. Sugnu bellissimi i fundali i Furmiculi, aundi si poti avvidiri nu saccu î scogghi fatti i roccia granitica, chini i nimali.

I panurami sugnu bellissimi si visti ntê spiaggi chi sugni fatti î sabbia ianca e fina (Grotticelli, Riaci e u Tonu).

A particulari forma dî territori cu valli e surchi i fiumi subba nu tipicu "terrazzamentu a graduna" faci vidiri strati i fossili du Miocene. Nta ncuni vallati si poti pigghari puru a felce gigante tropicale.


Venti[cancia | cancia la surgenti]

I venti chi tiranu nte costi i Ricadi sugnu u ponenti (ovest), u sciroccu (sud-esti) e u libicciu (sud-ovesti), chi sugnu i vitari si si voli iri pi 'mari mu si pisca o mu si vaci sutt'acqua. U maestrali (nordi-ovesti), u ventu prevalenti, no faci danni a nuju.


Storia[cancia | cancia la surgenti]

U territoriu eni abitatu d'assai, già du periodu preistoricu e precristianu. Sugnu testimoni i reperti archeologici chi furu trovati e chi sugnu misi nto museu nazionali i Riggiu Calabbria.

I Greci, Cartaginesi, Rumani, Bizantini, Arabi, Saracini, Nurmanni misiru tutti pedi nta Ricadi e s'imbentaru i primi stratuna e i turri pimmu difendinu i costi e i fiumi, influenzandu puru l'usi, u dialettu e i nomi di lochi.

Ricadi, e i paisi chi nci su vicunu, furu sutta a Trupìa finu o 1799, quandu u generali francesi Championnet criò u cumuni ndipendenti, aggiustandu u territoriu amministrativu di paisi vicinu a Trupìa.

Ricadi fu poi nu cumuni du distrittu i Monteleuni (oji Vibbu Valenzia), nto Rignu di dui Sicili (Calabbria Ulteriori), pi nu decretu dû 1811, chi nci dezi nu pocu i fraziuna chi ancora restaru nto cumuni stessu.


Economia[cancia | cancia la surgenti]

I risurzi conomici î Ricadi sugnu:

  • a gricurtura: nta tuttu u cumuni veni curtivata e vinduta â cipuja russa, chi è duci ed eni ditta Cipuja Russa i Trupìa, oltre a autri ortaggi, agrumi e a 'Nduja. U paisi eni misu nta regioni agraria n. 4 (Colline Litoranee du Poru);
  • a pisca: tanti pisci veninu piscati, comu i surici, a sogghula, a tracina, i tunnetti, i palamiti, i riccioli, i cerni, i dentici, i saraghi, l' orati, i gronghi, i spiguli, i cefali, i mureni, i pulipi;
  • u turismu balneari: i megghiu spiaggi sugnu Capu Vaticanu, Grotticelli, Santa Maria, u Tonu, u Tonicellu, a Torre Marino, Furmicuili e a Baia i Riaci.


Curtura[cancia | cancia la surgenti]

Ricurrenzi[cancia | cancia la surgenti]

  • Premiu letterariu pâ memoria i Giuseppi Bertu, autori venetu chi viviu nta Ricadi: si svolgi ogni annu nta giugno, premiando giuvani scritturi.
  • Premiu sportivu dû Capu Vaticanu: si svolgi nta settembri e ogni annu veninu tanti genti du carciu nazzionali.
  • Sagra dâ cipuja: u 13 agustu i ogni annu.
  • Sagra dû gelatu: ogni stagiuni, nta lugliu.

Festi e Feri[cancia | cancia la surgenti]

  • Festi Religgiosi
    • Festa i San Zaccaria u 5 novembri a Ricadi; San Biagio u 3 febbraru a San Nicolò; Sant'Antonio i Padova u 13 giugnu a Ricadi; Santa Duminica u 6 lugliu a Santa Duminica; Madonna dî Grazzi u 15 agustu a Santa Maria; festa i San Basiliu u 14 giugnu a Brivadi.

Musei[cancia | cancia la surgenti]

  • Museu i l'arti cuntadina.

Associazioni[cancia | cancia la surgenti]

Ambientalisti[cancia | cancia la surgenti]

Curturali[cancia | cancia la surgenti]

  • Amici i Giuseppi Bertu (giuria du premiu letterariu)
  • Noi i Ricadi (redazioni Terra Noscsa)

Sportivi[cancia | cancia la surgenti]

  • SS Capo Vaticano
  • FC Ricadi


Amminiscsazioni cumunali[cancia | cancia la surgenti]

  • U Sindacu eni Pino Giuliano
  • Taliefunu dû Comuni eni u 0963.663001
  • Posta littronica: utcricadi@libero.it
  • Statutu dû Comuni
  • Gemellaggiu cû cumuni i Moglianu Venetu (Trevisu)


Bibliografia[cancia | cancia la surgenti]

  • F. Arcella, "Ricadi, un balcone sul mare nel cuore della Calabria", Edizioni Mapograf, Vibo Valentia, 1989;
Purtali di la Calabbria – Jiti a l'artìculi di Wikipedia supra la Calabbria.