Quatratura do cerchiu

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
A quatratura di lu cerchiu: l'arii di stu quatratu e di stu cerchiu sunu ugguali. 'Nta lu 1882, sa firarru a pruvari ca 'sta figura nun si putìa custruiri cu na siquenza finita di passi cu nu cumpassu e na riga idializzati.

La quatratura dô cerchiu, assemi a:

  1. lu prubblema dâ trisizzioni di l'angulu e
  2. a chiddu duplicazzioni dô cubbu,

custituisci unu di li tri prubblemi classici dâ giumitria greca. L'obbiettivu eni chiddu di custruiri, usannu sulu custruzzioni ccu riga e cumpassu, nu quatratu câ stissa aria di nu datu cerchiu.

Tra li matimâtici di l'antichità chi pruvaru a risorviri lu prubblema unu di chiddi ca tintau di risurvillu fu Archimedi. Lu sarausanu, nun arrinisciu a risurvillu, ma risurvìu la quatratura dâ parabbola. La Sicilia all'èbbica facìa parti dâ Magna Grecia zoè da so parti culuniali in Italia assemi â gran parti di citati culoniali grechi dâ Basilicata, Puglia e a Campania.

Chiddu dâ quatratura dô cerchiu nun je autru ca nu classicu prubblema di matimatica, o cchiu pricisamenti. di giomitria.

Custruzzioni[cancia | cancia la surgenti]

Oronzio Fineo, Quadratura circuli, 1544
J. P. de Faurè, Dissertation, découverte, et demonstrations de la quadrature mathematique du cercle, 1747

Lu prubblema arrisali a a sprummintazzioni dâ giomitiria e parissi stranu ma avi tinutu a pinzari e ratapinzari assai matimatici 'nta li seculi.
Sulu 'nta lu 1882 quannu l'impussibbilitati venni pruvata rigurosamenti, puru siddu li giomitra di l'antichitati avieunu affirratu sia a liveddu intuitivu e in pratica ca a cosa nun putìa averi na suluzzioni isatta.
S'avissi a nutari ca è solu la limitazzioni a usari na riga riga nun graduata e nu cumpassu chi renni mpussibbili la suluzzioni. Se ci si cuncedi l'usu di autri stigghi comu a isempiu quarchi cosa ca poti disignari na spirali archimedea, allura nun è accussì difficili disignari lu quatratu e lu cerchiu 'nta na manèra ugguali.

N'autra suluzzioni addummanna a custruzzioni di lu nummiru irrazzionali e trascinnenti .
Infatti l'aria dô cerchiu è data di , e dunqui nu quatratu ccu aria avissi aviri nu latu pari a ), e l'impussibbilitati di issu adderiva di lu fattu ca π è nu nummiru trascindenti, ca vulissi a diri nun algebbricu, e dunqui non-custruiibbili.
La trascinnenza di π fu dimustrata di parti di Ferdinand von Lindemann nta lu 1882.
Arrisolviri lu prubblema da quatratura do cerchiu, singnifica dimustrati â cumunitati scientifica d'aviri truvatu macari nu valuri algebbricu di π - ca jeni 'mpussibbili.
Chissu nun significa ca è impussibbili custruiri nu quatratu ca ci avi n'area moltu simili a chidda di lu cerchiu datu: lu prubblema ca unu a vuliri ssiri pricisinu s'adduna ca nun sunu iguali iguali.

La "quatratura dô cerchiu" comi mitafora[cancia | cancia la surgenti]

A prova matimatica ca a quatratura (matimatica) dô cerchiu è 'mpussibbili nun ampidiu na puocu di "spiriti libbira" di spenniri anni supra lu prubblema.
A perdita di tiempu ca si sintiu di parti di la pupulazzioni quannu c'era quarcunu ca pirdìa tiempu ppi stu prubblema purtau a usari lu termini 'nta cuntesti cumplitamenti sligati, unni è usatu simpricimenti ppi andicari quarchi cosa sinza spiranza, sinza significatu o travagghiari ppi nenti.

Veni macari usatu ppi indicari a suluzzioni pirfetta a nu datu prubblema.

Taliati macari[cancia | cancia la surgenti]

Liami sterni[cancia | cancia la surgenti]