Purmuna

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Li purmuna sunnu urgani pâ rispirazzioni 'n ammenti subbaireu, ntê quali s'effittuanu scanci gassusi tra l'ariu immisa 'n na cavitati nterna e un liquitu curpureu.

La palora pò assumiri màcari àutri significati, comu:

  • urganu d'armali macillati, utilizzatu comu alimentu
  • figurativamenti n'elimentu prupulsuri o un centru vitali (Asempiu: lu turisimu è lu purmuni di l'econumia taliana
  • ntô linguaggiu spurtivu, spiciarmenti ntê jocura di squatra comu lu cauciu, ndica un jucaturi di granni risistenza (Asempiu: è lu purmuni dâ squatra)
  • ndica n'elimentu elasticu, a tinuta stagna, la cui difurmazzioni pirmetti la misurazzioni dâ prissioni
  • 'N idraulica ndica un ricipienti ermiticu postu 'n na cunnutta d'acqua ca attutisci li sbalzi di prissioni, sfruttannu la cumprimibbilitati di l'ariu 'n iddu cuntinuta.


Anatumia umana[cancia | cancia la surgenti]

Cullucazzioni e struttura[cancia | cancia la surgenti]

Li dui purmuna, drittu e mancu, sunnu posti ntô cavitati turacica ô di susu dû diaframma e l'accupana quasi cumplitamenti, cu esclusioni dû midiastinu, la cavitati cintrali accupata dû cori, e dû spazziu accupata dî grossi vasi sanguigni, dâ trachea e di l'esufagu.
Hannu na forma cunica rreulari, cu na basi cuncava, c'appoja supra lu diaframma e n'apici ottusu, ca spurci dâ prima custola. Sunnu àuti circa 25 cm. Lu sô pesu tutali è di 1.100 g circa, cûn vulumi tutali di 1.700 cm³.La facci esterna è cummessa (p'adattarisi â gaggia turacica), mentri chidda nterna è cuncava (pi faciri postu ô cori).
Supra la facci nterna prisenta na granni fissura, l'ilu purmunari, 'n cui ntrasinu 'n bronchi e l' arterii purmunari e nescinu li vini purmunari.
Li dui purmuna nun sunnu aguali, la sô diffirenza è principarmenti duvuta ô spazziu ca ntô turaci veni accupatu dû cori.

Hannu n'aspettu elasticu, cripitanti sutta cumprissioni. Lu culuri dû purmuni è russu scuru ntô fetu ca nun àvi rispiratu, addiventa ruseu ntô niunatu e ntê juvini, addivintannnu russu scuru nta l'adulti; 'n prisenza di dipusiti di pruvulazzi o di risidui di fumi acquisiscinu un culuri griciu-ardesia.
La sô supirficii appari lucenti a causa dû fugghiettu ca li cummigghia: la pliura viscirali.
Pâ sô attivitati rispiratoria, li purmuna sunnu nnirvati dû nervu vacu e dû nervu simpaticu.

Purmuni drittu[cancia | cancia la surgenti]

Lu purmuni drittu è pircorsu di dui ncisuri (ncisura urizzuntali e ncisura ubbliqua) ca lu suddividinu 'n tri lobbi (lobbu supiriuri, lobbu midiu e lobbu nfiriuri).
La diramazzioni dû broncu (broncu principali drittu), ca ntrasi ntô purmuni, si suddividi 'n ultiriori tri diramazzioni principali, una p'ogni lobbu: broncu lubbari supiriuri, broncu lubbari midiu e broncu lubbari nfiriuri.

Purmuni mancu[cancia | cancia la surgenti]

Lu purmuni mancu è pircorsu di na sula ncisura (ncisura ubbliqua) ca lu suddividi 'n dui lobbi (lobbu supiriuri e lobbu nfiriuri).
La diramazzioni dû broncu (broncu principali mancu), ca ntrasi ntô purmuni, si suddividi 'n ultiriori dui diramazzioni principali, una p'ogni lobbu: broncu lubbari supiriuri e broncu lubbari nfiriuri.

Pliuri[cancia | cancia la surgenti]

La cavitati cuntinenti li purmuna, c'hannu na capacitati di 5-6 litri, è cumplitamenti rivistuta ô nternu di na mimbrana sirusa ditta pliura paritali, pi distinquirila di l'omonimu fugghiettu ca si rinveni ntê purmuna, ê cui formi adirisci e ca appuntu prenni lu nomu di pliura purmunari. Li dui pliuri sunnu siparati dû liquitu pliuricu.

Li dui pliuri e lu spazziu ca custituisci la virtuali siparazzioni tra li stissi cunfiriscinu sicurizza ê muvimenti dâ massa purmunari duranti lu rispiru, muvimenti ca àutrimenti dassiru locu a frizzioni zinu â cumpleta altirazzioni dâ funzioni.

Struttura nterna[cancia | cancia la surgenti]

Ntê purmuna pinitranu li bronchi, ca si suddividinu 'n rami sempri chiù suttili e nummarusi, distribuennusi 'n tuttu lu tissutu. Ogni broncu tirmina 'n tubbuli suttili ditti bronchi lubbulari, ognidunu dî quali ntrasi 'n un lubbulu purmunari.
Ogni lubbulu custituisci n'unitati anatumica difinuta. Sunnu nfatti cumplitamenti abbolti 'n un mmulucru cunnittivu ca l'isola e ognidunu d'iddi adempi â funzioni rispiratoria ndipinnentimenti di l'àutri. Li lubbuli sunnu visciculetti d'1 cm³ circa.
Ogni lubbulu arricevi un broncu supralubbulari, ca, accumpagnatu di na branca di l'arteria purmunari, pinetra ntô lubbulu stissu (broncu ntralubbulari) unni duna dî branchi cullatirali e appoi si biforca.
Lu lubbulu si suddividi ultiriormenti 'n circa 30 ramificazzioni tirminali (brunchioli rispiratori) ca pinitranu ntê acini purmunari. St'acini sunnu cumposti di viscicoli nfrattuusi (alvioli purmunari) ô nternu di na cavitati ditta nfunnibbolu.
Li scanci gassusi tra lu sangu ca circola ntê capiddari dî purmuna e l'ariu nspirata abbèni pi menzi di l'alvioli. Propiu pirchistu, li vasi artiriusi si suddividinu siquennu fidirmenti ogni singulu broncu, juncennu ogni singulu acinu purmunari, pi cunturnari l'alvioli cu na fitta riti. L'ussiggenu cuntinutu nta l'alviolu, passa ntô sangu attravirsannnu la pareti dî capiddari, sciugghiennusi 'n iddu.
La mpalcatura di l'alvioli è cumplitata dûn ntrizzu di fibbri riticulari ca li rivistinu estirnamenti, ripurtannu l'alviolu â sô pusizzioni naturali, doppu la dilatazzioni duvuta a la nspirazzioni.
Supra li pareti di lu nfunnibbolu s'attruvanu na serii di luggetti a nidu di lapi (vò dìciri comu dintra di na Laparìa): l' alvioli purmunari.
L'alviolu è furmatu di na struttura cunnittiva ca veni sustinuta estirnamenti di na riti di fibbri elastichi, lu sô nternu è cummigghiatu dûn stratu di cilluli appiattuti (epiteliu purmunari), ca cummighia na riti di vasi sanguigni.

Rispirazzioni[cancia | cancia la surgenti]

P'un jocu abbastanza simplici di prissioni, li muvimenti dâ cascia turacica, 'n rilazzioni cû muvimentu rispiratoriu sunnu siquuti ô nternu dâ massa purmunari ca, cû sô variari di forma e di vulumi, accunsenti la ntrumissioni e l'espulsioni di diffirenti quantitativi d'ariu. L'ariu ntrasi dû nasu (o dâ vucca), prusequi ntâ farinci, larinci, e trachea, agghicannu ê bronchi. L'ariu si dividi 'n dui ntrasennu ntô purmuni drittu e 'n chiddu mancu, cuntinuannu a suddividirisi ntê tanti ramificazzioni tirminali, agghicannu a l'alvioli. Ccà abbèni lu scanciu gassusu dû sangu, ca cedi anidridi carvunica (espulsa dî purmuna cu l'espirazzioni) carricannusi d'ussiggenu.

Circulazzioni dû sangu[cancia | cancia la surgenti]

Lu purmuni àvi dui circulazzioni sanguigni ndipinnenti, na funziunali (arterii e vini purmunari), l'àutra nutritiva (arterii e vini brunchiali).
L'arteria purmunari si sipara 'n dui ntrasennu 'n ogni singulu purmuni 'n currispunnenza di l'ilu purmunari.
Li capiddari di l'arterii purmunari virsanu ntê vini purmunari, uscenti dû purmuni a l'autizza di l'ilu, purtannu lu sangu nta l'aricchietta manca dû cori.
L' arterii brunchiali, ca s'urigginanu di l'aorta, si ramificanu ntê bronchi, li nutrinu e cunfluiscinu ntê vini brunchiali.

Nervi[cancia | cancia la surgenti]

I nervi pruvinenti dî plessi purmunari (granni simpaticu e pneumogastricu) trasmettinu ê centri nirvusi l'eccitazzioni nicissaria pâ rispirazzioni.

Patoluggia[cancia | cancia la surgenti]

La patoluggia purmunari annuera quatri ca sunnu cumuni a àutri distretti dû corpu comu p'asempii altirazzioni dû circulu (ipiremia attiva), edemi, trummusi e emmulismu, quatri emurraggici, nciammazzioni (purmuniti, brunchiti, bruncupurmuniti) e la tubbirculosi (ca ntô purmumi àvi sedi ellittiva puru siddu nun esclusiva).
Si ponnu appoi ricurdari:

  • l'ascessu purmunari, ditirminatu di prucessi suppurativi dû tissutu purmunari, ca si virificanu pi emmoli nfetti o pi pinitrazzioni di corpi stranii o ancura pi lucalizzazzioni purmunari di l'ameba istulica.
  • la cancrena purmunari, cu nicrusi e dicumpusizzioni putrita dû purmuni cunsiquenti a nfizzioni di parti dî batteri dâ cancrena.
  • l'nfartu purmunari, pruvucatu di l'ucclusioni dî vasi purmunari e ca cunsiquintimenti ditirmina na dispnea, duluri punturicu, ecc.
  • l'enfisema purmunari, cunsistenti 'n na cuntinua e pirmanenti dilatazzioni di l'alvioli purmunari, duvuta a pirduta d'elasticitati, dû tissutu purmunari.
  • l'echinuccosi purmunari.
  • l'asma brunchiali.
  • la sarcuidosi.
  • li tumuri dû purmuni.
  • la mitastasi di tumuri nsorti 'n àutri distretti dû corpu umanu.

Spissu la patoluggia purmunari s'àvi a abbaliri di l'opira dâ chirurgia pâ gravitati dî manifistazzioni e pâ nicissitati di prontu ntirventu.

Vuci currilati[cancia | cancia la surgenti]


Midicina
Tutti l'artìculi di Midicina | Tutti li Malatìi | Spicialità Mèdichi

Fonti[cancia | cancia la surgenti]

La fonti di st'articulu è Uicchipidia Taliana :

http://it.wikipedia.org/wiki/Polmoni