Pianu Marshall

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Mappa di l'era da Verra Frida e di l'Urienti europeu ca mostra li Stati ca arricivierru l'aiutu di lu Pianu Marshall. Li culonni russi mostranu l'aiutu tutali ppi nazzioni

Lu Pianu Marshall (ufficiarmenti ciamatu lu European Recovery Program [ERP] o Pianu di Ripristinu Europeu) fu nu pianu di li Stati Uniti pi ricostruiri li paisi europei duoppu a Sicunna Verra Munniali. Nautra raggiuni fu pi bluccari l'avanzata di lu cumunismu. Difatti lu Pianu Marshall fu offertu macari a l'URSS e a li so alliati, ma nun accittarru pi via di la prissioni diplumatica e pulitica ca li Stati Uniti appricaunu universamenti in cangiu di lu loru aiutu.

Lu pianu pigghiau lu nomi di lu Segritaru di Statu George Marshall, ma fu puttatu avanti di autri pissuni di lu Dipartimentu di Statu statunitensi.

Lu pianu durau pi quattru anni a pàrtiri di lu giugnettu 1947.
Durantu su periodu quarchi cosa comu 13 mila milioni di US$ nta assistenza tecnica e ecunomica forru dati pi aiutari li paisi europei ca avieunu fattu parti di l'Organizzazzioni pi la Cuuperazzioni Ecunomica Europea.

Quannu lu pianu finìu, l'econumia di ogni statu eccettu chiddu di la Girmania, era crisciuta a livelli di prima di la verra.

Nta l'anni ricenta arcuni storici anu rittu ca nautru motivu pi lu pianu era fari addivintaru li Stati Uniti ci putenti, e fari addivintari li paìsi di l'Europa Uccidintali di li colonie di l'imperialismu miricanu. Anu macari rittu ca lu Relief and Rehabilitation Administration (Amministrazzioni di Riabbilitazzioni e Sollievu) di li Nazzioni Uniti, ca aiutau miliuni di rifuggiati di lu 1944 a lu 1947, aiutau macari l'Europa a ripigghiarisi duoppu a verra.

Casi bruciati e distrutti duoppu lu bumbaradamentu di Amburgu

Lu Pianu Morgenthau[cancia | cancia la surgenti]

Lu Sigritariu di lu Tisoru Henry Morgenthau, Jr. dissi ca si l'Europa avia bisuognu di munita pi ricostruiri chiddu ca era statu distruttu l'avissiru duvutu addummannari a Gimmania. Sta munita fu ciamata riparazzioni di verra. Morgenthau dissi macari ca chissu avissi dovutu fimmari a Girmania di ssiri ricostruita attonna, e di accuminzari n'autra verra. Tassari e pigghiari munita di la Gimmania avia statu fattu uremma duoppu a fini di la Prima guerra munniali e a quantu pari a cosa nun funzionau. Inveci di aiutari l'autri paisi fici chiù dannu chi autru.

Lu Pianu Monnet[cancia | cancia la surgenti]

Jean Monnet di Francia dissi ca la Francia avissi avutu a cuntrullari li arii ca di lu Ruhr e di lu Saar ca prodducieunu crauni e utilizzarli pi ricostruiri l'industria Francisi. Nta lu 1946 li putenzi occupanti addicidierru di mintiri limiti riggidi su comu a Gimmani s'avissi dovuta a reindustrializzari. Fuorru posti limiti su quantu crauni e acciaiu putìa siri prodottu.

Livellu di accoddu industriali[cancia | cancia la surgenti]

Chissu fu lu primu pianu industriali tedescu. Fu fimmatu nta lu primu 1946 dicia ca l'industria pisanti tidesca avia ssiri tagghiata a mità di la produzzioni di lu 1936 distruggiennu 1,500 industri.

Pi la fini di lu 1946 li cuvierni s'addunarru di li probblema di lu pianu, e l'accoddu fu canciatu diversi voti, l'urtima vota fu nta lu 1949. Ma a ciusura di li fabbrichi cuntinuau finu a lu 1950. A Gimmania era stata impottanti pi l'econumìa di l'Europa pi nzaccu di tiempu. Chissu significava ca na Girmania povira frinava a ripresa di l'Europa, picchini autri stati nun putienu vinniri robba ai tedesca. Na Girmania povira era macari cara pi li putenzi occupanti. Avieunu a dari ei tidesca un munzieddu di mangiari e autri cosi ca ci sirvieunu picchi nun i putieunu produrri di suli.

Pi sti mutivazzioni li Piani Morgenthau e Monnet fuorru bannunati.

Onu di li manifesti criati pi prumuoviri lu Pianu Marshall nta l'Europa. A bannera blu e bianca tra chidda Tidesca e Italiana e na virsioni di la bannera di Triesti

Lu Pianu Marshall finìu nta lu 1952. Idee pi istennerlu fuorru fimmati pi li costi di la Verra di Corea e pi lu riarmu statunitensi. Li Ripubblicani ca erunu ostili a lu pianu conquistarru di li seggi a li lezzioni di lu Cungressu USA di lu 1950.

Critichi[cancia | cancia la surgenti]

Lu Pianu Marshall a statu difiniutu comu lu "attu chiù egoista di la storia. In ogni casu forsi nun eni o veru. A li Stati Uniti ciu bonu picchini facia parti di lu pianu ca li stati avieunu a dapiri li loru econumie a chiddi statunitensi.

Storici rivisiunisti, comu a Walter LaFeber, duranti li anni 60 e 70 affimmarru ca lu pianu sivvia a l'imperialismu miricanu economicu. Chissu significa ca cera sottintesu lu tentativu di cuntrullari l'Europa uccidintali accusì comu li suvietici accuminzarru a cuntrullari l'Europa urientali.

Lu econumista Tyler Cowen, dissi ca li nazzioni ca arricivierru chiu ssai l'aiuti di lu Pianu Marshall comu a Gran Britannia, a Grecia e a Svezzia, si asvilupparru chiu picca tra lu 1947 e lu 1955. Di nazzioni ca arricivierru chiu picca comu l'Austria criscierru chiu ssai.

Quannu taliau a l'econumia di la Gimmania di l'Est tra lu 1945 e lu 1951, l'analista tidescu Werner Abelshauser sustinìu ca l'aiutu stranieru nun abbisugnava pi inizziari a ripresa o pi mantinerla. Cowen truvau ca a ripresa ecunomica di la Francia, di l'Italia e di lu Belgiu anizziarru prima di lu Pianu Marshall. Lu Belgiu si basau pisantimenti su lu pulitichi ecunomichi di lu mircatu libbiru duoppu a so libbirazzioni nta lu 1944, e ciappi na ripresa viloci. Ma si avissi a diri ca stu paisi nun ciappi a mancanza di casi e di cibu ca ciappi lu restu di l'Europa cuntinintali.