Norbertu Bobbiu

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Norbertu Bobbiu (18 di uttùviru, 1909 9 di jinnaru, 2004) era nu filòsufu talianu di liggi e scienzi pulìtichi e nu stòricu dû pinzeru pulìticu. Scrivìa macari pû cutidianu turinisi La Stampa. Bobbiu era nu sucialista libbirali e siquìa la tradizzioni di Pieru Gobetti, Carlu Rosselli, Guidu Caloggeru, e Aldu Capitini. Era puri nfluinzatu fortimenti di Hans Kelsen e Vilfredo Paretu.

Vita e punti di vista[cancia | cancia la surgenti]

Bobbiu nascìu nta chidda ca lu necrologgiu dû jurnali britànnicu Guardian discrissi comu "na famigghia turinisa rilativamenti benistanti, burghisa" chi ci avìa simpatìi ca Bobbiu stissu chiamau, quannu era vivu, "filu-fascisti', vidennu lu fascismu comu nu mali a ddi tempi nicissariu contra chiddu ca iddu suppunìa cchiù piriculusu dûBolscevismu". Ntê scoli supiriuri ncuntrau Vittoriu Foa, Leone Ginzburg e Cesari Pavesi, e nta l'univirsità addivintau micu cu Alessandru Galanti Garroni.

Ntô 1942, sutta lu riggimi fascista di Binitu Mussulini e duranti la Sicunna Guerra Munniali, Bobbiu fici parti di chiddu ca a ddi tèmpura era nu partitu illigali radicali Partitu d'Azzioni ("Party of Action") e fu macari mpriggiunatu brivimenti ntra lu 1943 e lu 1944. Quannu niscìu si cannidau sinza acchianari nta l' elizzioni1946 pi Assimblìa Custituenti Taliana. Cû fallimentu dû partitu nta lu dopuguerra ca virì la maggiuranza dî Dimucràtici Cristiani, Bobbio lassau pèrdiri cu la pulìtica elitturali e si cuncintrau cu li sturdi accadèmici.

Era unu ca sustinìa fortimenti la forza dû dirittu, la siparazzioni dî putiri, e la limitazzioni dî putiri, addivintau chiddu ca a ddi tempi si chiamàvanu sucialisti, ma sempri n'uppusizzioni a chiddu ca a iddu cci parìa elimenti anti-dimucràtici, auturitari na filusufìa pulìtica Marxista. Fu nu partiggianu dû "Cumprumissu Stòricu" tra chiddu ca a ddi tempi era lu Paritu Cumunista Talianu e li Dimucràtici Cristiani, e un crìticu firoci di Silviu Berlusconi. Bobbiu murìu a Torinu, la stissa città unni nascìu e vissi pi la maiuri parti dâ sò vita.

Carriera accadèmica e ricanuscimenti[cancia | cancia la surgenti]

Bobbiu studiau Filosufìa dâ Liggi cu Gioele Solari; e cchiù tardi nzignau a Camerinu, Siena, Pàdua, e â fini attorna a Turinu comu succissuri di Solari ntô 1948; dû 1972 finu o 1984, e cci appi na càttidra di nzignanti nta la facultati di scienzi pulìtichi ca s'avìa criatu di picca a Turinu.

Era macari Assuciatu Nazziunali di l'Accademi dî Lincei e diritturi (cu Nicola Abbagnano) dâ Rivista di Filusuofìa. Addivintau "Corresponding AssociateBritish Academy ntô 1966; e ntô 1979 fu numinatu Sinaturi a vvitaPrisidenti dâ Ripùbbrica Sandro Pertini. Bobbio arricivitti diploma honoris causa di li Univirsitati di Pariggi, Buenos Aires, Madrid, Bulogna, e Chambéry (Francia).

Travagghi cchiù mpurtanti[cancia | cancia la surgenti]

Liamenti sterna[cancia | cancia la surgenti]

Riferimenti[cancia | cancia la surgenti]