Nadezhda Mandelstam
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5b/%D0%9D%D0%B0%D0%B4%D0%B5%CC%81%D0%B6%D0%B4%D0%B0_%D0%AF%CC%81%D0%BA%D0%BE%D0%B2%D0%BB%D0%B5%D0%B2%D0%BD%D0%B0_%D0%9C%D0%B0%D0%BD%D0%B4%D0%B5%D0%BB%D1%8C%D1%88%D1%82%D0%B0%CC%81%D0%BC.jpg/220px-%D0%9D%D0%B0%D0%B4%D0%B5%CC%81%D0%B6%D0%B4%D0%B0_%D0%AF%CC%81%D0%BA%D0%BE%D0%B2%D0%BB%D0%B5%D0%B2%D0%BD%D0%B0_%D0%9C%D0%B0%D0%BD%D0%B4%D0%B5%D0%BB%D1%8C%D1%88%D1%82%D0%B0%CC%81%D0%BC.jpg)
Nadežda Jakovlevna Mandel'štam ('n lingua russa: Надежда Яковлевна Мандельштам, Saratov 18 di uttùviru 1899 - Mosca 29 di dicèmmiru 1980) era na scrittrici russa.
Biografìa
[cancia | cancia la surgenti]Nascìu a Saratov ntô 1899 nta na famigghia di classi media d'urìggini ebrei. Doppu li primi scoli fici studi artìstici.
Si spusau ntô 1921 cu Osip Mandel'štam, cu cui campau 'n Ucraina, a San Petruburgu, a Mosca e 'n Georgia. Osip vinni arristatu ntô 1934 pû sò Stalin epigramm e vinni esiliatu a Čerdyn, e cchiù succissivamenti a Voronež unni idda cci jìu d'appressu.
Nt 1938, doppu lu secunnu arrestu dû maritu e la sô morti ntô campu Vtoraja Rečka situatu a Vladivostok, Nadežda accumenza a vìviri di numadi scigghennu di vìviri sclusivamenti pi cunsirbari e pubbrlicari l'òpiri puètichi scritti dû maritu.
Ntê soi mimorìi, pubbricati principarmenti ntô punenti, fa un anàalisi èpica dâ sò vita e crìtica profunnamenti lu degradu murali di l'Unioni Suviètica doppu l'anni '20.
Doppu la morti di Stalin, ntô 1956, accabbau la sò tesi e ntô 1958 turnau a Mosca.
Ntô 1979 desi li soi archivi a l'Universitati di Princeton. Murìu a Mosca ntô 1980 a l'etati di 81 anni.