Maje

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Cercamu persune de lu Salentu ntirissate a scrìvire artìcule, crande o pìccule, 'n salentinu per lu nosthru pruscettu nciclupèdicu Wikipedia. Putete scrìvire quiddhru ca vulete (per esempiu l'artìcule subbra le cumune salentine). Ma per favure, lasciate una thraduzione de le parole diffìcile e ndicàte la pruvenienza de la parlata salentina usata. Nun mporta se sete leccisu, brindisinu, o tarandinu, sempre salentinu sete! Crazie.
abbiccidariu St'artìculu è scrittu 'n sicilianu standard, si stai circannu l'artìculu scrittu 'n salentinu di Sulitu (LE), vidi Maje (artìculu 'n salentinu).


Maje
Nomu ufficiali: Maglie
Riggiuni: Pugghia
Pruvincia: Lecci (LE)
Cuurdinati: 40°7'0"N, 18°18'0"E
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 22 km²
Abbitanti: 15.252
Dinzitati: 693 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Bagnulu, Corianu, Curse, Cutrufianu, Melpignanu, Muru, Parmarici, Scurranu
CAP: 73024
Prifissu telefònicu: +0836
Situ ufficiali: http://www.comune.maglie.le.it/


Maje (o Majie nta àutri parlati salentini) è nu cumuni salentinu ca si trova nta la pruvincia di Lecci.

Pusizzioni giogràfica[cancia | cancia la surgenti]

Siccomu ca Maje stà ammenzu a lu Salentu, havi na pusizzioni di privileggiu, comu nudu stratali e ferruviariu e comu centru econòmicu e culturali di na zona ca cumprenni tutti li paisi di "sutta lu capu" (chiddu di Leuca). Di Maje pàssanu puru li vìi e li ferruvìi ca cullèganu Otrantu, Santa Cisària e Casciu (a est), Thricase e Santa Marìa di Leuca (a sud), Casaranu e Caddhrìpuli (a ovest). È luntana vintottu chilòmitri di Lecci, sìdici di Otrantu e quaranta di lu Capu di Leuca.

Orìggini di lu nomu e di lu stemma[cancia | cancia la surgenti]

Lu stemma di Maje è furmatu di tri aneddi d'argentu susu a nu sfunnu blé. Susu a st'aneddi ci sunnu certi pariti cu li turri d'argentu e na guardiola d'oru.

Stu disignu alimintau la liggenna (ca si dici ch'è di Luiggi Tarelli, nu mònicu di Casaranu) ca lu paisi si furmau di tri massarìi, ca si mìsiru 'n coddu comu li "magghi" ("maje" 'n salentinu) di na catina e fìciuru nu primu nzidiamentu.

Secunnu Emiliu Panarese, nu stòricu di Maje, nun è accussìni. Chiddu penza ca lu nomu diriva di nu topònimu d'orìggini missàpica, mal, ca si canuscìa nta tutta la zona di lu Miditirràniu (e no sulamenti nta lu Salentu). Stu nomu forsi signìfica "muntagna" (puru siddu Maje stà supra na chianura, e forsi propiu picchistu, pirchì pi li salentini ogni locu àutu pari muntagna). La palora latina (Malliae) è sìmuli a chidda di Mallia, comu si chiamava l'ìsula di Siru, nta li Cicladi, e a ta Mallia, na cità di l'ìsula di Crita.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Si sapi ca li primi abbitanti arrivaru a l'età di lu brunzu (oppuru a l'età di lu ferru). Li primi abbitanti custrueru puru certi monumenti comu specchi, dolmen e menhir (sta zona nn'è china). C'è puru lu "fondu Cattie": na cava di cosi fatti a manu, la scupreru a lu 1980: avìa cchiù o menu dudicimila strumenti e scheggi e ottucentu stozzi d'ossa. Lu casali di Maje si sviluppau chiù o menu a lu milliducentu accostu a lu casteddu, ca forsi lu custrueru sutta a l'Angioini e ca poi ristrutturaru cu Andriolu Lubbellu (lu baruni di Maje quannu rignava Arfonzu I d'Aragona). Lu casteddu ristau cussìni pi sèculi nzinu ca don Ascaniu Filumarinu (c'addivitau lu fiudatariu), dicidìu di canciàrila, cu la faccia cchiù muderna, e custruìu na facciata eliganti mmeci di chidda militari ca avìa. Poi agghiunceru puru nu purtuni baroccu cu lu stemma di li "Capece", li fiudatari novi.

Cosi strani[cancia | cancia la surgenti]

A Maje custrueru a lu 1998 na stàtua pi Ardu Moru, ca nascìu ddàni, e vinni puru pi nauguràrila lu prisidenti dâ Ripùbbrica taliana Oscar Luiggi Scarfaru. Sta stàtua fici nu menzu casinu pirchì sutta un vrazzu Ardu Moru porta L'Unità.

Dialettu[cancia | cancia la surgenti]

Lu dialettu di Maije apparteni a la famigghia di la lingua siciliana: è lu dialettu salentinu.

Varda puru[cancia | cancia la surgenti]

Purtali di lu Salentu – Jiti a l'artìculi di Wikipedia supra lu Salentu.