Le Corbusier

Le Corbusier, pseudonimo di Charles-Édouard Jeanneret-Gris (La Chaux-de-Fonds, 6 ùttùviru 1887 – Roccabruna-Capo Martino, 27 agustu 1965), fu n'architettu, urbanista, pitturi e designer svizziru naturalizzatu francisi.
Tra i fiuri chiù 'mpurtanti di la storia di l'architettura, veni arricurdatu nzèmmula a Ludwig Mies van der Rohe, Frank Lloyd Wright, Walter Gropius e Alvar Aalto comu mastru dû Muvimentu Mudernu. Iddu scupriu l'usu dû calcestruzzo armatu ppi l'architettura, membru funnaturi dî Congrès Internationaux d'Architecture moderne, funniu l'architettura cu i bisogna sociali di l'omu modernu, 'rannu na littura lucida e cunsapevuli, 'nta li termini architettonici e antropologici, di la so' epoca.
Tra il 2016 e il 2017 i so' opiri vinniru misi 'nta la lista di li siti Patrimoniu di l'umanità di l'UNESCO. 'Nta i mutivazioni si po' leggiri ca li edifici pigghiati sunnu «'na testimonianza di l'invenzioni di nu novu linguaggiu architettonico ca segna na rottura cu lo passatu»[1][2].
U nomi d'arti Le Corbusier
[cancia | cancia lu còdici]«Nomi chi s'arricorda, rispettu a chiddu anagràficu; nomi curtu, cu la pussibbilità d'èssiri accurziatu ancora di cchiù (Corbu, LC); nomi pràticu, maniggiàbbili comu unutènzili, cumplementu stratèggicu dâ missioni unni u so' pùrtaturi oramai si senti chiamatu»
(Marco Biraghi[3])
U nomi d'arti di Charles-Édouard Jeanneret-Gris cu cui iddu oi è canusciutu, dunca «Le Corbusier», vinni criatu ppi 'ndicaziuni di Amédée Ozenfant 'nto l'atunnu di lu 1920: a lu princìpiu fù adupratu sulu pi firmari l'artìculi d'architittura supra L'Esprit Nouveau, unni l'ùnici curaturi èranu Ozenfant e Jeanneret, chi usàvanu nu saccu di pseudònimi pi ammucciari u fattu ca l'auturi èranu sulu iddi dui.
L'urìggini di chistu è largamenti ducumintata. Siccomu Ozenfant, pi fari u so' nomi d'arti, avìa pigghiatu spuntu dû cugnomu dâ matri, ci cunzigghiò a Jeanneret di fari a stissa cosa; ma iddu nun potti ascutari u so' cunzigghiu, pirchì avìa fattu i sò studi 'nto lo studiu di Auguste Perret, chi pi nu casu furtuitu avìa u stissu cugnomu di so ' matri. Iddu pirciò pigghiò spuntu da «Le Corbesier», trisavulu di parti di matri, chi avìa un ritrattu fattu di Darjou (pitturi â curti di Eugenia de Montijo), chi stava appisu nâ casa unni avìa passatu a so' nfanzia. La «e» fu canciata in «u» ppi cunzigghiu di Ozenfant: u nomi piaciu a Jeanneret picchì ci arricurdava chiddu dû mastru (L'Eplattenier).
Quarchi vota è canusciutu puru simpricimenti comu Le Corbu pi accurziari u sò suprannomi: sta sturpiatura, grazzi a un jocu di palori câ palora corvu (chi 'n francisi si dici corbeau), fici sì ch'iddu pigghiau l'abbitùdini di firmari cu sta sìgula i sò littri nfurmali, oppuru addisignannu a saguma d'un corvu stilizzatu; di l'abbriviazzioni dâ sturpiatura dû sò suprannomi veni a forma Le Corb, chi s'usa assai supratuttu 'n ngrisi.
Lijami di fora
[cancia | cancia lu còdici]- ↑ Redazione Cultura, Le Corbusier patrimonio dell’Unesco, su Corriere della Sera, 17 luglio 2016. URL consultato il 18 dicembre 2025.
- ↑ (EN) UNESCO World Heritage Centre, The Architectural Work of Le Corbusier, an Outstanding Contribution to the Modern Movement, su UNESCO World Heritage Centre. URL consultato il 18 dicembre 2025.
- ↑ https://it.wikipedia.org/wiki/Marco_Biraghi
