Karl Popper

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
« Si ci ràmu na tullirànza 'nfinita macàri a chiddi ca sunu 'ntulliranti, si nun zimu priparàti a difènniri na sucitati tulliranti contra li suprusa di l'intullirànti allura n'amu a spittàri ca i tulliranti vènunu stirminati e a tullirànza ccu iddi. »
(Karl Popper (1902-1994))

Karl Raimund Popper (28 di giugnettu, 1902; 17 di sittèmmiru, 1994) fu nu filosufu e prufissuri austriacu e britannicu a la London School of Economics, la Scola di Ecunumia Lundinesi.
Eni cunzidiratu tra li filosufi dâ scienza cchiù infruenti di lu XX seculu, e scrissi assai supra la filosufia pulitica e suciali.
Popper eni canusciutu pi l'idea di la falsificazzioni impirica.

Vita[cancia | cancia la surgenti]

Karl Popper nascìa a Vienna (ca allura appartinìa a l'Austria-Ungaria) nta lu 1902 di ginitura dâ classi-media d'urrigini giuaichi, ca s'avieunu cunvirtutu a lu cristianesimu.

Ntâ lu 1919 s'avvicinau a l'idei du Marxismu e dunqui a l'Assuciazzioni di li Studenti di li Scoli Sucialisti e addivintau macari membru di lu Partitu Sucial Dimucraticu d'Austria, ca a di tiempa era nu partitu c'avia aduttatu intiramenti l'idioluggìa marxista.
Duoppu picca tiempu, abbandonau l'idioluggìa marxista e addivintau nu sustinituri passivu di lu libbiralismu suciali duranti lu riestu dâ sò vita.

Viriti macari[cancia | cancia la surgenti]