James Gleick

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

James Gleick (natu lu 11 di austu, 1954) eni n'auturi, gghiurnalista e biògrafu, li cui libbra isploranu li ramificazzioni culturali dâ scenza e dâ ticnoluggia.
Tri di sti libbra fuorru finalisti ppi lu Premiu Pulitzer e lu miricanu National Book Award e foru tradotti nti na vintina di lingui.

Vita e travagghiu[cancia | cancia la surgenti]

Natu a Nova Yorki, Gleick friquintau lu College di Harvard, lauriannusi nta lu 1976 in angrisi e linguistica.
Aviennu travagghiatu ppi lu Harvard Crimson e comu scritturi freelance a Boston, si spustau a Minneapolis, unni aiutau nu sittimanali ca durau picca: Metropolis.
Duoppu lu fallimentu di stu gghiurnali, rituranu a Nova Yorki e trasiu a fari parti di chiddi ca travagghiaunu ppi lu New York Times, unni stesi ppi deci anni comu edituri e crunista.

Lu so primu libbru "Caos. A nascita di na nova scenza" (in lingua angrisi Chaos: Making a New Science), nu best-seller intirnazziunali, fici a cronaca di lu sviluppu dâ tiurìa dô caos e fici addivintaru lu termini Iffettu Farfalla na palora casalinga.

Tra li scenziata di cui iddu scrissi lu prufilu ci sunu Stephen Jay Gould, Douglas R. Hofstadter, Richard Feynman e Benoit Mandelbrot.
I so cronachi supra a Microsoft anticiparunu l'invistigazzioni di lu Dipartimentu di Gghiustizzai di li Stati Unita e di la Cummissioni Iuropea.
Li saggi di Gleick arrigistrarru a criscita di Internet incrusu l'idituriali "Avanti viloci" ("Fast Forward" in lingua angrisi) supra a ticnoluggia nta la Rivista di lu Times di Nova Yorki ("New York Times Magazine") di lu 1995 a lu 1999 e furmau a basi di lu so libbru "Chie ca capitau antura" ("What Just Happened").
Lu so travagghiu fu pubbricatu macari nta li rivisti "The New Yorker" , l' "Atlantic" , "Slate" , e "Washington Post" .

A statu macari nu Cunfirinzieri Distintu pi la McGraw ("McGraw Distinguished Lecturer") a l'Univirsitati di Princeton nta l'annu accademicu 1989-[[1990|90].
Gleick cullaburau cu lu futografu Eliot Porter supra a "Caos da Natura" ("Nature's Chaos") e cu li sviluppatura di Autodesk supra a "Chaos: The Software".
Nta lu 1993 funnau A Cunnuttura ("The Pipeline"), nu sirbizzu Internet di li primordia.
Gleick eni attivu attorna a lu tavulu di cunsigghiu di a "Gilda di l'Autura" ("Authors Guild") e di lu "Siminariu Littiraru di lu Key West" ("Key West Literary Seminar").

Bibbliografia[cancia | cancia la surgenti]

  • 1987 "Caos. A nascita di na nova scenza". In lingua angrisi: "Chaos: Making a New Science", Viking Penguin. (ISBN 0140092501)
  • 1990 (cu Eliot Porter) U caos da Natura. In lingua angrisi "Nature's Chaos", Viking Penguin. (ISBN 0316609420)
  • 1992 "Geniu: A Vita e a Scenza di Richard Feynman". In lingua angrisi: "Genius: The Life and Science of Richard Feynman", Pantheon. (ISBN 0679747044)
  • 1999 "Cchiu bbiloci: l'Accilirazzioni eni Supra a Tuttu". Nta lingua angrisi "Faster: The Acceleration of Just About Everything", Pantheon. (ISBN 067977548X)
  • 2000 (iditori) Lu miegghiu Scritturi di Scenza Miricanu. In lingua angrisi "The Best American Science Writing 2000", HarperCollins. (ISBN 0060957360)
  • 2002 "Chieni ca succiriu antura: Na Cronaca dâ Fruntera Littronica." In lingua angrisi "What Just Happened: A Chronicle from the Electronic Frontier", Pantheon. (ISBN 0375713913)
  • 2003 "Isaccu Newton": In lingua angrisi Isaac Newton, Pantheon. (ISBN 1400032954)

Liami sterna[cancia | cancia la surgenti]