Discussioni utenti:Sarvaturi~scnwiki/Archiviu 2

Contenuti della pagina non supportati in altre lingue.
Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

GGHI - GLI

Ciau Turiddu - sta prifirenza cc'è già ntô Wikipedia:Cumpenniu_Stilisticu - ma sulu quannu cc'è la scelta tra li dui formi (ricurdannu ca quarchi parrata usa -gli- nurmalmenti). Ma avemu a tèniri accura picchì nta Piccitto s'attròvanu abbastanti palori chi hannu sulu la forma cu -gli-. Forsi si tràttanu di palori abbastanti muderni chi ni vennu drittu dû talianu doppu 1900, ma secunnu a mia, siddu la palora sulu have sta forma, nun avemu a scrivirila cu -gghi- pû fattu di na reula, picchì accuminzamu mmintari palori chi nun asìstinu. Pi quantu riguarda Gugghiermu/Gugliermu, mi addunu ora ora ca la scelta cc'è pi sicuru, e secunnu ô cumpenniu, avemu a jiri câ prima. Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 12:43, 26 Uttùviru 2005 (UTC)

  • Ciau Turi. Mi pari ca Pippu già truvau la giusta suluzzioni... (ca era chidda chi facisti nutari tu)

Salutamu! --Giusi 23:32, 26 Uttùviru 2005 (UTC)

Li mê nichi cuntribbuti

Ciau Turiddu - viramenti na bedda lista! (c'attruvai ntrâ tò paggina d'utenti). Cu tuttu c'hai fattu, e vistu ca stai pi junciri sei misi ca sî sociu, quannu finemu vutari pi Peppi p'addivintari bureaucrat, fussi na cosa bona numinariti comu sysop, accussì poi fari li canciamenti ntra li pàggini prutiggiuti e autri cosi. Chi nni penzi? Salutamu. pippu d'a, 31 d'utt.


Grazie da vec.wiki

Ti ringrazio per le cose che mi hai fatto notare (non sono stato io a creare quel template!). Se vuoi collaborare anche tu a vec.wiki sei il benvenuto! Nick1915


Galego

  1. Grazzî pi la bonvinuta, non sei se entendes o galego, pero semella que si tes algún coñecemento da súa escrita, vexo que a vosa wikipedia vaise consolidando e xa tedes un número considerable de artigos o que sen dúbida axudará á normalización da lingua siciliana. Salutamu--Rocastelo 19:15, 1 Nuvèmmiru 2005 (UTC)

Avanzamentu

Ciau Turiddu - nun cridi ca lu tempu cci havi arrivatu ca ti avanzassi di SC-2 a SC-3? Ju sulu ti cunzigghiu di addurmisciriti ogni tantu :-) Oramai la tò scrittura mi pari bona e siddu s'attròvanu li sbagghi, nun nni sunnu cchiù o menu di chiddi chi facirmenti nni facemu tutti quanti! Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 23:47, 1 Nuvèmmiru 2005 (UTC)

Nomi/noma

Turiddu - pruvai arreri attruvari n'asempiu di l'usu di «noma» comu plurari pi «nomu» - ma nè Bonner nè Camilleri nè Piccitto l'hannu. Nfatti, Piccitto havi sta frasa: «a li nnomi» gioco fanciulesco in cui i partecipanti erano chiamati a ripetere ad un cenno del capogioco, il nome di persona che a ciascun di essi prima era stato assegnato (?) --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 11:08, 2 Nuvèmmiru 2005 (UTC)

Biografìi

Ciau Turiddu - facisti na cosa bona canciari tutti li tìtuli sutta biografìi - ma facisti sulu menzu travagghiu! ora hai âttruvari ogni pàggina (cu nomu vecchiu) pi spustarila ô ndrizzu novu. Masinnò, sunnu tutti pirduti! Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 12:09, 2 Nuvèmmiru 2005 (UTC)

Ciau Turiddu

Missaggiu arricivutu. Ni sintemu quannu c'hai tempu. A prestu, Ricu

  • Ciau Turiddu - ora ora ti fici sysop - significa ca poi fari lu rollback dû vannalismu e poi fari li canciamenti ntê pàggini prutiggiuti - tanti auguri e a prestu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 22:16, 16 jinnaru 2006 (UTC)

Cumplimenti !!!

Turi, cumplimenti pi la to' elezzioni a sysop!!! Salutamu! --Giusi 00:54, 17 jinnaru 2006 (UTC)

Cumplimenti puru di ma parti! Salutamu!! Peppi

sondaggiu

Ciau Turiddu, quannu hai dui minuti di tempu, puoi iri ntâ paggina dê sondaggi e vutari supra du quistioni ? Grazzi. Peppi.

Turi, "ascuta": grazzî pi l'àutru asempiu!

Si ti nni vennu àutri, li po' mèttiri ntâ pàggina tu stissu. Salutamu! --Giusi 03:03, 8 Frivaru 2006 (UTC)

Li redirect

Ciau Turi, vidu ca spissu fai paggini unni si dici vìdiri (nautra paggina). E' na cosa assai utili, e iu videmma fazzu spissu stu tipu di cosi, pirchì spissu unu metti na parola chi cridi essiri chidda ggiusta, ma la difinizzioni esisti cu na parola tanticchia diversa. Però sti paggini, ca si chiamunu paggini di redirect s'hannu a fari usannu na sintassi pricisa. Accussi:

#REDIRECTveru nomu dâ paggina

Chistu evita puru chi sti paggini vènunu cuntati dui o tri voti ntô cuntaturi principali dê paggini. Salutamu. Peppi

Currizzioni

Ciau Turiddu - sunnu tutti quanti pruposti boni! Grazzî e salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 21:16, 6 Marzu 2006 (UTC)

Ciau Turiddu - haiu quarchiccosa straordinaria di cuntariti chi ti fa rìdiri pi sicuru. Circannu lu prifissu gio/geo ntô mè dizziunariu d'etimoluggìa, attruvai sta vuci: GIOGGI nella frase "acqua di gioggi", acqua piovana - Cfr. ant. sic. chioggi (piogge), lat. eccetra. Chi nni penzi?! Avissi a èssiri na palora antica pi sicuru picchì Piccittu nun la porta. Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 12:08, 13 Marzu 2006 (UTC)

lu situ

Saluti Totò,

Grazzî pâ liami di l'ortugrafìa siciliana ca mi mannasti. Fu criatu dû nosru bonu amicu Sergio Di Giorgi dû foru "lingua siciliana". Cualchi vota mi penzu unni si nni jia iddhu. Bonu, spiru ca vi pozzu cullabburari arreri a prestu!

ni videmu, Vicè --VingenzoTM 21:53, 20 Marzu 2006 (UTC)


Ciau, Turiddu, grazzî pi lu situ. Lu taliài l'autru jornu. Mi pari assai ntirissanti. Salutamu. Peppi

è nu bonu situ, facemu gia nu rifirimentu a stu situ ccà: Cumpenniu Stilìsticu picchì assicuta n'ortugrafìa assai sìmili a chidda nostra - speru sempri ca Sergiu ni junci, ma nun haiu sintutu nutizzî d'iddu pi tantu tempu. Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 08:23, 21 Marzu 2006 (UTC)


Ciau Turi, Macari ju t'arringrazziu pâ nfurmazzioni. Accuminzai diggià a lèggiri stu situ assai ntirissanti. Ni sintemu prestu. --Cidricu 09:17, 21 Marzu 2006 (UTC)

Haju chiffari

Turi, grazzî pi lu missaggiu chi mi lassasti ntâ me' pàggina di discussioni. Piccamora haju n'anticchiedda di chiffari e nun sacciu quannu pozzu dari lu me' cuntribbutu; però po' stari sicuru ca quannu trovu tempu trasu e dugnu chiddu chi pozzu. Salutamu! --Giusi 01:58, 25 Marzu 2006 (UTC)

Arricivuti

Ciau Turi, Grazzî pî tô missaggi ca haju taliatu. Purtroppu nun haju tempu di fari nenti o di travagghiari pâ Uicchipèdia. Ni sintemu. Ciau. --Cidricu 11:29, 29 Marzu 2006 (UTC)

Platonide

Turi, scrissi a Platonide. Salutamu! --Giusi 02:39, 8 Aprili 2006 (UTC)

Jiri 'n Sicilia

Ciau Turiddu - jiri 'n Sicilia è chiutostu nu sonnu (na bistenta anzi) ca nu prucettu rializzàbbili. Cci haiu statu du voti, ma l'ùrtima vota era unnici anni fa. Siccomu nn'haiu picciriddi (senza mancu pinzari dî pìcciuli!), criu ca nun cci pozzu fari pi tant'anni. Ma putemu spirari. Salutamu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 11:07, 9 Aprili 2006 (UTC)

Traduzione

Ciao, Sarvaturi! Mi puoi aiutare con la traduzione di questo articolo per il siciliano? Arges 12:19, 20 Aprili 2006 (UTC)

Grazie, Sarvaturi! Arges 17:25, 21 Aprili 2006 (UTC)

Calannariu

Ciau Turiddu - visti li toi redirects cchiù novi. Facirmenti «calannariu» è la palora giusta. Piccittu e Camilleri la pòrtanu tutti dui. Certamenti è la palora ca ju mi ricordu. Forsi è megghiu addumannarinni Giusi e Peppi e poi facemu la canciata. Salutamu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 09:49, 22 Aprili 2006 (UTC)

Ciau Turiddu - pi diri la viritati, ju nun haiu nudda risposta pâ tò dumanna - è propiu pi stu mutivu ca ogni tantu n'attruvamu li difficurtati, e picchì spissu n'arristamu cu du o tri formi. Puru Giuvanni Meli, versu la fini dû sèculu XVIII, usava formi ca mi pàrinu ora chiutostu taliani ca siciliani. Pi chissu accittamu tutti quanti a pigghiari la strata media - siddu la forma veru siciliana si sapi, va beni, masinnò, facemu chiddu ca putemu. Salutamu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 12:07, 22 Aprili 2006 (UTC)

Tassì

Ciau Turiddu - Camilleri porta «Tassì», Piccittu nun porta nuddu di ssi formi chi mi scrivisti (mancu tassì). Forsi è na palora muderna? (nun u sacciu) - salutamu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 21:44, 5 May 2006 (UTC)

Katowice

Can you translate article http://simple.wikipedia.org/wiki/Katowice to scn.wiki scn:Katowice? It's the short article about one of biggest polish cities. Thanks in advance.

greetings, pl:Wikipedysta:Herr Kriss, 11:49, 10 May 2006 (UTC)

Colligamenti

Ciao Sarbatù, ti vulia signalari, un sacciu si si tu ca ti nni occupi, u fattu ca nna pagina principali mancanu arcuni culligamenti cu antri wikipedia c'hannu iutu nasciennu, picchì vitti p'esempiu ca nna virsioni taliana c'è un culligamentu cu a wikipedia in piemuntisi, ca nna nostra manca. grazi Daniele

Ciau Turiddu - comu no ca poi fari li canciamenti ntâ pàggina principali! Nun ti scurdari ca sî nu sysop. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 11:05, 11 May 2006 (UTC)
Ciau Turiddu - sulu picchì è ntirissanti, ti vulìa diri ca «lummardu» havi autri significati sparti di lombardo. Pò significari nu tavirnaru (nu patruni di na taverna), o nu portabagagli. Mi pari ca lu primu è pû fattu ca ntê tèmpura antichi, i lummardi (vogghiu diri chiddi di l'aut'Italia) èranu spissu li patruna dî taverni. Pi quantu riguarda la secunna, lu mè vucabbulariu d'etimoluggìa dici ca veni dû spagnolu albardón, o bestia di càrricu. Ma mi pari ca cci avissi statu na ncruci tra li dui picchì li tèrmini sunnu assai currilati (secunnu a mia). Salutamu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 11:25, 11 May 2006 (UTC)
Turiddu - vai vadari a chiddu chi ju fici ora ora ntâ pàggina principali, e poi vidiri zoccu unu s'havi a fari. Salutamu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 11:28, 11 May 2006 (UTC)

Copyrights

Scusami Turi, ma haiu un problema, scuprivu ora ca a fotu ca misi 'n capu a naru è coperta du copyrights di l'auturi, e unn'a sacciu livari, tu pi casu sa cuomu fari, si pi fauri u putissitu fari tu, iu au cchiù prestu provvederò a mintiri n'antra fotu dû paisi. grazi Danieli

Turi capisti mali, l'immagini coperta di diritti d'auturi unn'è u stemma da città, ma a fotu du vecchiu domu ca è attualmenti nna paggina principali, è chiddra ca ha livari, a mettiri arriè u stemma ci piensu iu. Grazi Danieli

Fotu naru

Turi, misi nna pagina di Naru au puostu da fotu di prima nna fotu d'epuca dâ chiazza principali cu a chisa di San Francì patrimoniu di l'umanità, accussì essennu d'epuca sugnu sicuru ca un c'hassiru a essiri diritti d'auturi, si vuò po' mintiri chiddra nâ pagina principali. Danieli

Fisteggia - pirvinnuli

Turi, "fisteggia" è na sicilianizzazzioni di lu talianu "festeggia"; tu comu dicissi? (a parti "fistìa"). Pirvinnuli nun l'haju sintutu diri mai. Salutamu! --Giusi 02:22, 12 May 2006 (UTC)

Grazzî Turi! Iu staju passannu nu pirìudu di assai travagghiu, però quannu asciu 'n tanticchia di tempu mi cafuddu nta la Wikipedia! --Giusi 02:29, 12 May 2006 (UTC)

Speci & Specia

Ciau Turiddu - mi addunai ca stai sustituennu «speci» cu «specia», e lu plurali «specî», ma puru siddu «specia» va beni, «speci» è bonu macari. Piccittu e Camilleri l'ammòstranu tutti dui, e chissa è la forma ca ju canusciu. Sulu stai dicennu ca si pò usari «specia» (è vàlida videmma), ma nun è nicissariu canciari «speci» siddu l'attrovi (criu ca sta u stissu ntô plurali, ma nun sugnu sicuru). Salutamu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 09:21, 12 May 2006 (UTC)

Divinità grechi

Ciau Turi, ti vulia signalari ca inta a pagina dî divinità grechi Lista di li divinitati grechi, e in alcuni pagini di chimica, picchi a valenza cuomu concettu chimicu, manna intra a pagina dâ città spagnola, ci su cullegamenti ca 'nveci di mannari intra pagini ca riguardanu l'argumantu mannanu intra pagini ca riguardanu antri cosi, anchi s'hannu u stessu nomu, quindi pinsavu ca putissiru essiri necissari arcuni pagini di risoluzioni di l'ambiguità, cioè pagini unni si fa sta distinzioni, chiddri unni c'è addisignata ddra speci di cruci cui quattru vrazza, a rosa dî venti, tipu chiddra ca c'è pi Marsala. grazi pi l'attenzioni, si truovu antri articuli cu problemi di chissi m'impegnu a 'nformariti. a prestu Danieli

Vucali ncerti

Turi, vitti l'artìculu e mi pari pi daveru bonu! Salutamu. --Giusi 00:26, 20 May 2006 (UTC)

Vitti puru l'àutru e mi parsi bonu puru chissu! Sulu ti cunzigghiu di vidiri "carnizzèri/carnazzèri (sp. "carnicero")" siddu nun havi a jiri nta n'àutra banna o siddu havi a divintari "carnizzèri/carnuzzeri". Salutamu! --Giusi 02:09, 26 May 2006 (UTC)

Lingua siciliana

Ciau Sarvatò, ti sta scrivu percè pi mei no eti ggiusto cuiddu ca ha scrittu sobbra la voci LINGUA SICILIANA. No eti veru ca lu salentinu lu parlunu soltantu ntra la provincia di lecci, ma puru ntra quedda di Brindisi (a parti Fasanu e Cisterninu) e di Tarantu (pi lu stuezzu chiù meridionali). Va controlla sobbra la wiki italiana e viti ca ddà, sta scrittu precisu precisu!

Statti bbuenu

Wikipedia e matimatica

==Ciau. Grazzî pi l'innirizzu dû sarausanu. Ci scrissi propiu ora. Salutamu. Peppi.

Ciau Turi!!!

Comu jamu? Vitti ca stai facennu un gran travagghiu (comu sempri fai, quannu dicidi di tràsiri ntâ Wikipedia). Iu pi camora nun pozzu diri lu stissu di mia: cu la stati li me' cuntribbuti sunnu chiù picca. Salutamu! --Giusi 16:42, 1 Austu 2006 (UTC)

Palazzuni

No, Pitré dici giustu. Ma lu proverbiu chi Pitré cita è nu proverbiu in usu ntê murucani, e Muorica s'attrova a armenu 40 chilòmitri di Palazzolu, chi significa ca ê tempi di Pitré armenu dui jorna di carrettu! Perciò s'havi a ritinìri ca Pitré rifirìu dâ manèra cu cui lu murucani ammuntùvanu li palazzunisi e no la cità di Palazzolu. Salutamu. Peppi.

Aggittivi

Ciau, Turi. Haiu nu rispettu granni pi tìa e pi lu travagghiu chi hai fattu, supratuttu pi l'artìculi nicissari chi traducisti. Pi quantu cuncerni l'aggittivi, vulìa sulu ràpiri nu dibbattitu, e discutiri cu l'autri pi so chi è megghiu fari. A rigori di lòggica, effettivamenti na cosa è arcasisi, e n'autra cosa è Arcara li Fusi. Però si vai nti na wikipedia mpurtanti comu pi esempiu en.wiki e tu metti sacagghierè comu aggettivu, pi esempiu medieval, ti ritrovi nta paggina middle age. Si tu metti syracusan, t'a ritrovi nta paggina chi parra di Sarausa. Chistu èvita na seria di pàggini nichi. A prupositu di l'aggittivi chi dinòtinu l'abbitanti di na cità, pensu ca forsi fussi lu casu di mittìrili ntô schema a destra (p.e. abbitanti: arcasisi). Chi ni pensi? Salutamu. Peppi.

Cumpenniu stilisticu

Ciau, Turiddu. Grazzî pi l'ossirvazzioni, sempri pirtinenti e acuti. E' veru chi certi voti mi pigghiu quarchi libbirtà, ma sempri riflittènnuci supra. Pi castiddubuonu iu pensu chi forsi forra megghiu castiddubonu comu lu cumpenniu stilisticu suggirisci, puru si lu castiddubunisi dici ca la sò cità si chiama castiddubuonu, e forsi puru pi uòmunu, òmunu. Però avèmu a riflettiri supra sti rèuli ogni tantu. Pi esempiu pigghiamu la cità di Muorica. Secunnu lu cumpenniu stilisticu s'avissi a diri Mòdica, cioé esattamenti comu in italianu. Ora a Muorica, 50 mila abbitanti, a nuddu ci veni n menti di chiamari la sò cità Modica in sicilianu. Pi chistu ntâ nostra wikipedia cumpari muòrica e nu redirect di modica a muòrica. Stissa cosa pi Nuotu. Ci sunnu autri esempi comu chistu. Diversi abbitanti di Aciriali n'hannu scrittu dicènnuci ca nuddu chiama la sò cità Aciriali o Aci, ma chuitostu Jaci (attuarmenti cumpari Aciriali comu vuci principali). Li genti nun sunnu cuntenti si nu tròvunu la sò cità scritta comu iddi la canusciunu. La quistioni è: avemu a rispittari li rèuli sempri e in ogni casu, o lu cumpenniu stilisticu s'havi a ntirpritari comu na prifirenza? Ricurdàmuni chi li rèuli dû cumpenniu stilisticu, puru si sunnu cundivisibbili, sunnu diciduti di nu cumitatu di sulu 4 pirsuni! Certuni, anònimi, n'hannu puru rimpruviratu chi la nostra wikipedia havi la parrata catanisi!!

Pi cuvièrnu/cuvernu, m'agghiu pirmissu di usari cuviernu simplicimenti pirchi mi pari cchiù beddu. Ma forsi l'avissi a canciari, effittivamenti. Salutamu. Peppi.

Ciau Turiddu e Peppi - ju criu c'aviti tutti dui raciuni. È veru ca stu tipu di dittongu succedi sulu nta certi banni, ma pi l'àutra manu, pi quantu riguarda li noma dî paisi siciliani, mi pari c'avemu a accittari li noma lucali pi forza. Nun havi nuddu senzu usannu, p'asempiu, lu catanisi pi scrìviri lu nomu d'un paisi missinisi, e vici versa. P'ogni reula, s'attrova sempri la ccizzioni! Salutamu! πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 10:27, 21 Austu 2006 (UTC)
Ciau Turiddu. Mi pari chi sèmu d'accordu. Sugnu cuntentu di sta discussioni, pirchì è di sta manera chi putèmu cunfruntari l'opinioni, e mi pari chi la nostra è na discussioni assai custruttiva. Mi piaci assai la parrata nissena chi mi mannasti. Mi cunvincisti a prupòsitu di cuvèrnu e autri paroli. Nun è facili pi mìa di scriviri in sicilianu standard: lu nostru sicilianu è assai diversu (vegnu di di banni unni si dici la ciavi appisa ô ciuòvu), ma riconnucìbbili attraversu rèuli semplici a lu sicilianu standard chi usamu ccà. Cercu di scriviri n sicilianu standard, e di canciari li paroli mèi chi ascìu e chi nun sunnu standard. Però làssimi diri n'autra cosa. Nun sugnu accussì sicuru chi Pèru è megghiu di Pieru. Salutamu. Peppi.
Ciau Turiddu - ok, nun cc'era nuddu bisognu a parrari dî noma dî paisi, e capisciu zoccu voi spiegari. Ô stissu tempu, ju capisciu picchì Peppi ogni tantu s'attrova chî difficili - la parrata dî soi parti è facirmenti la cchiù ùnica di l'ìsula, e naturalmenti, mentri ca iddu scrivi, la sò parrata si cci trasi ntâ sô testa rittu rittu, e havi sempri a pinzaricci. Pi mia, chi oramai nun parru lu sicilianu assai, nun haiu stu prubbrema (ma ju nn'haiu d'àutri prubbremi, p'asempiu, ca parru e scrivu sclusivamenti lu ngrisi ogni jornu e cu tempu la tocca pî lingui latini si nni perdi). La sula ccizzioni succedi quannu haiu a scrìviri palori comu granni, grassu, drittu, eccetra - li palori ranni, rassu e rittu mi vennu sempri pi testa (c'ancora oi li usamu), e poi ju haiu a pinzaricci! πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 03:16, 22 Austu 2006 (UTC)

Turiddu

Salutamu Turiddu,

Pri prima ti vogghiu ringraziari pri la rispusta ca mi dasti. Mi fà praciri canúsciri a tia. Ora capivu ca sì unu di li 4 amministratura di sta nostra Wikipedia sícula. Veru è?

Pri sicunna, pri ti rispúnniri, sì, è certu ca lu sículu pò addivintari lingua ufficiali di Italia. Ma, comu?

Dici ca li scintífici afférmanu lu fattu ca lu sículu è na vera lingua. Ma cui sunnu pricisamenti sti scintífici prutagunisti? Cci sunnu chiddi ca lu chiámanu "lingua," Camilleri, Salvatore pri esempru. Ma cci sunnu poi autri ca lu chiámanu "dialettu," Pr. Ruffino, Pitré, quasi tutti li studiusi sículi.

Di ricenti, nna nu dizziunariu meu, circava li ètimi di certi paluri italiani. Lu dizziunariu pri furtuna mostra midemma li paluri currispunnenti nna li autri lingui e dialetti rumanzi. Visti la palura "così" unni si vidìa nni abbasciu (dial. sic. accussì). Nun cci pinzava prichì eu capisciu ca cci sunnu chiddi ca dícinu libbiramenti sta palura "dialettu" e poi visti la palura "zolfo" unni si vidía nni abbasciu (sard. sulfuru), sanza "dialettu". Ma chi senzu avi chistu?

A tutti banni viju sti distinzioni fatti tra lu sículu e lu sardu. Ovviamenti cci nni fussi tanticchia di distinzioni prichì lu sardu è ufficiarmenti ricanusciutu, ma nun è lu cuvernu ca scrivi li dizziunari e li testi linguístici. Chisti sunnu li scintífici, li linguisti. Pò éssiri ca sunnu picca li scintífici e linguisti prutagunisti oppuru cci sunnu assài ca nun fannu nenti.

Basta ca cci sunnu chiddi ca lu chiámanu "dialettu," lu sículu mai addiventa lingua. Avemu a canciari sti opinioni sgarrati prima di fáciri autru. E comu cci li putemu canciari? Cci apprisintamu la lingua, ovviamenti nna forma scritta! Ma chistu mancu lu putemu fáciri basta ca nun avemu na lingua standard di scríviri. Stu standard lu avemu a criari, pri forza.

E è accussì ca, sicunnu a mia, Wikipedia pò sarvari la nostra lingua. Si vidi quantu è diffusa la Wikipedia sícula incapu la internet, assài diffusa. E la internet, comu lu sai, è na cosa forti nna lu munnu. Accussì, nu situ assài diffusu incapu la internet pò agghiúnciri a assài cristiani.

Ma nenti ammatti basta ca lu sículu scrittu incapu Wikipedia nun è unificatu. Lu sardu criàu la soa LSU, Limba Sarda Unificada, ma niautri, comu sempri, semu nni arreri! Cataprásimi. Ma prichì sti scintífici nostri mancu fannu comu a li sardi a criari na LSU, Lingua Sícula Unificata? Ma è chistu, suprattuttu, ca mancu arrinesciu a capiri. Zocca fannu li nostri linguísti?

Ma liggennu la LSU sarda, si vidi ca nun fíciru nenti spiciali. Trámiti na cummissioni di esperti, ca si riuneru 21 voti nna lu corsu di dui anni pri discúrriri e dibáttiri, prubbicaru sta bedda LSU. Ma quali sunnu li normi ca prupósiru? Cosi risaputi!

E accussì mi pari ca niautri di Wikipedia putíssimu sténniri na LSU sícula. La "Grammática" e lu "Cumpenniu Stilísticu" di lu situ sunnu già nu beddu iniziu. Ma sunnu ducumenti diversi immeci di na carta, tipu la LSU sarda. Niautri avíssimu a fáciri comu a iddi, discurrennu e dibattennu pri fáciri na granni fini. Mi pari ca viautri già discúrsivu e dibattístivu, ma nun sacciu pri quali fini.

La Wikipedia assài bedda è, ma cci ahhiài ancora certi incungruenzi. Pri quantu riguarda li sardi, si è sicuru ca li incungruenzi accussì nun li fannu e ca li linguisti e scintífici soi travágghianu vigurusamenti. Viautri, si vidi, travagghiati midemma vigurusamenti ma sanza lu ajutu di li linguisti, di li scintífici e suprattutu di lu cuvernu. Ma puru sanza stu ajutu, criju ca ni putemu avanzari.

La lingua sícula scritta esisti, comu dici tu, trámiti li scrittura Buttitta e Martogghiu. Ma sta scritta nun è affatta unificata, Martogghiu pruvinennu di Catania e Buttitta di Bagheria, mancu la situazioni di Dante, Boccaccio e Petrarca, tutti crisciuti a Firenze. E, cu tuttu rispettu pri Buttitta e Martogghiu, sti scrittura mancu si ponnu méttiri a cunfrontu di chiddi hiurintini (di Firenze).

Puru siddu avemu scritta e littiratura, nun abbástanu, sunnu troppu sparsi. E nna fini nun è la littiratura ca stabbilisci la lingua, è la basi, sì, ma cci voli ancora assài travagghiu, di li linguisti, di li scintífici, di lu pópulu e di lu cuvernu. La basi la avemu, macari, ma cci è ancora assài travagghiu.

E sì, è veru ca li sículi stissi ponnu sarvari la nostra lingua quannu cci sunnu li elizzioni, ma basta ca li sículi mancu crídinu ca è na vera lingua, nun cáncianu nenti e mancu cci veni a menti di lu canciari. E pri cci li fáciri crídiri, cci la avemu a dimustrari comu na vera lingua, sempri nna forma scritta prichì la forma parrata nun avi a canciari mai. Quannu cci la dimustramu nna forma scritta e unificata, macari capíscinu ca è na vera lingua, capennu tannu lu sou valuri e essennu cumminti e spinti a lu sarvari. Nun ti pari accussì?

E sì, sugnu di accordu midemma, ca sta Wikipedia è nu mudellu (ma nun sulu nu mudellu) pri ammustrari ca lu sículu pò arrinásciri e arrinésciri pri parrari e scríviri incapu tutti li temi. Ma cu rispettu a parrari, li sículi già sannu ca lu sículu servi pri parrari, vistu ca lu párranu ogni jornu. Lu scríviri è viramenti la chiavi e dunca la scritta unificata è la parti chiui impurtanti, sicunnu a mia.

Ma, oramai aju scrittu nu beddu pizzuddu e mi fannu tanticchia mali li jídita e li occhi. Speru ca li mei palori ti áhhianu di bona saluti e assusu di murali. Aspettu cu praciri la toa rispusta. Mi fà praciri discúrriri sta lingua nostra e lu sou futuru.

Addéu e salutamu,

Calicchiu

P.S. Ti pregu a léggiri zocca scrissi eu a Pippu. Zocca cci dissi vali midemma pri tia, cu rispettu a li mei canciamenti pruposti nna li vari ducumenti. Nni vulissi discúrriri midemma cu tia, siddu cci sì dispostu. Fa-mi sapiri chi nni dici.

la nostra lingua

Turiddu,

Grazi pri la rispusta. Ti aspettu cu praciri la próssima rispusta quannu ai chiui tempu. E casu mai aviti lu bisognu, fussi pri mia nu granni praciri tradúciri di li artículi pri sta Wikipedia. Vistu ca ancora nun capisciu comu funziona, nun mi vogghiu ammiscari. Ma siddu aviti bisognu di qualunca ajutu, a mia mi lu aviti a dari. A la próssima!

Calicchiu

Turiddu

No Turiddu, avi raggiuni Pippu, mi scummigghiàu, è troppu spertu chiddu. Sugnu infatti ddu amiricanu di lu forum LinguaSiciliana. Ma datu li discursi addumati e infucati ca fícimu ddà, dicisi di canciari nomi pri scanzari discursi símmili nna la Wikipedia. Nun vogghiu ca ddu passatu mi inzécuta midemma nna stu situ prichì mi impidissi di cuntribbuiri comu vogghiu. Pinzava ca, siddu cci fussi sdegnu tra di niautri, nun vulíssivu ascutari a mia e a li mei idei, sulu pri ddu mutivu. E accussì mancu si pò fáciri discursi civili e aperti.

È sicuru ca nun vosi pigghiari pri fissa a nuddu, sulu immeci scanzari la pussibbilitati di éssiri ignuratu a causa di nu passatu già passatu. E accussì mi misi lu nomu di meu patri, Calógero e dunca Calicchiu.

Ma basta ca Pippu, tu e li autri midemma, siti disposti a mi scusari e poi a mi ascutari, pri lu mancu a li idei, mittennu-li nna cunziddirazioni, sugnu troppu cuntenti a mi affacciari.

Aviti a capiri ca li mei pruposti sunnu sulu chisti, pruposti. Sunnu ossirvazioni, suggirimenti, pruposti e idei. Eu vulissi, suprattuttu, na cunziddirazioni di li mei idei, e poi na spricazioni pri li réguli ca ascartati. Nun è ca mi aspettu ca aduttati tutti li mei pruposti, macari nuddu aduttássivu. Ma vogghiu capiri, siddu no, quali mutivu aviti. E siddu accussì la pinzati tutti viautri, "accussì sia".

Ma vogghiu ca niautri accuminzamu di incapu nna sta Wikipedia, lassannu stari lu passatu dintra lu passatu. Eu sugnu ccà pri ajutari nna qualunca mannera pussíbbili. Chi nni penzi Turiddu? Di accordu?

Salutamu,

Calicchiu o anzi Michè (ora mancu mi sacciu firmari, lu nomu di utenti è sempri Calicchiu)

P.S. Ma è veru ca mi arricanuscístivu trámiti sti palori?! Ma nun sugnu sulu eu ca li usu.

Cu rispettu a "eu," parrannu di la littiratura, sta forma era assài diffusa nna la littiratura sícula. Ogni forma nna "j" nun mi pari justu, tipu "ju, jo, eju" prichì nun cci è evidenza pri "j". "Égo > é(j)u > íu > iù > jù > jò" ma di unni vinissi sta "j"? La semi-vucali criata di la pirduta di "g"? Ma nun è na vera "j," sulamenti semi-vucali. Siddu scrivíssimu "ju, jo o eju" avíssimu a scríviri "réjula, níjuru, lijami, ecc.". Cu rispettu a lu sículu anticu, prifirisciu la "eu". E tu chi nni penzi pricisamenti?

Pri "esempru," a mia mi praci prichì manteni intatta la vucali iniziali (la vucali chiui impurtanti di na palura è chidda iniziali) e midemma prichì cancia MPL nna MPR, scanzannu lu italianismu "esempiu". Sarvu di "piaciri," accamora mancu pozzu pinzari a nu autru casu unni PL addiventa PI. Macari "piattu" ma esisti sempri "chiattu" comu forma chiui sícula. E mi pari ca MPL avissi a addivintari sempri MPR, comu si vidi nna (cumpretu, cumprimenti, cumpriannu, ecc.) e sarvu di la rara eccizzioni nna NCHI, "ínchiri" pri esempru. La sula eccizzioni facissi pri MPL fussi propriu MPL, cu rispettu a lu latinu, ma mai PI. Chi nni dici incapu di chista?

La spricazioni ccà susu vali midemma pri "práciri". "Piáciri" nu veru italianismu è. Chi autra spricazioni fussi pri la PI, quannu nna tutti li autri casi addiventa CHI e PR? Chi ti nni pari?

Pri quantu riguarda "at" e "et," nun è na cosa sicura pri mia. Nni avanti na autra "a", pri dari tanticchia di siparazioni si usassi "at" e vali midemma pri "et" nni avanti na autra "e". Chistu puru si ahhiava nna lu sículu anticu, na forma antica priberu.

Poi "soa" e "toa", eu nun capissi prichì, comu si leggi nna la "Grammática," "tou" e "sou" addivintássiru "tua" e "sua"? Pri quali mutivu facissi accussì? A mia mi pari ca na forma chiui sistimata fussi di manténiri la "o" tra tutti e dui formi, "tou > toa, sou > soa" oppuru la "u" tra tutti e dui formi, "tuu > tua, suu > sua". Chi mi nni cunti di chistu?

E a lu stissu tempu, li formi "meu" e "mea" mi párinu chiui "justi", datu li formi plurali nna "mei". Siddu manteni la "o" si avissi a manténiri, mi pari, midemma la "e". Chi dici?

E spricari "rispusta" è fácili. Talía tutti li formi virbali di "rispúnniri," si vidi ca nna ogni casu la "u" arresta intatta, fussi tónica fussi atónica. Pri esempru, "rispúnniri, rispúnnu, rispúnni, rispunnému, rispúsi, rispunnísti, rispúsimu, rispúsiru, ecc.". E assucutannu la norma, lu participiu passatu fussi "rispústa". Mi pari ca "risposta" fussi nu autru italianismu. Ma poi, siddu fússiru "rispónniri, risponnu, risposi, rispósiru, ecc.) lu p.p. addivintassi midemma "rispósta" ma nun è affattu accuddì e dunca, prifirisciu "rispusta". E chi nni penzi tu?

Li formi antichi nun li ascartu a casu. Sunnu notti ca arrestu curcatu nna lu lettu, pinzannu a sti cosi. Li formi antichi, pri tanti mutivi, mi párinu certi voti la forma chiui "justa". La littiratura è la cosa chiui cara pri niautri e pri lu sículu, spiciarmenti la littiratura quasi antica, ca ni mostra lu sículu prima di lu italianu. La littiratura oramai, e midemma 100 anni nni arreri, avía già na infruenza italiana.

Ma cumunca, li discursi ccà susu sunnu esempri di chiddu ca vogghiu fáciri. Accamora ti dissi pri quali mutivu ascartu sti formi e poi aspettu na rispusta di tia, di zocca dici tu. Speru ca sti discursi a tia nun ti sprácinu e ca ahhi ogni tantu lu tempu pri discúrriri. Mi facissi assài praciri.

Grazzi

grazzi pi lu liami chi mi dasti di lèggiri. Salutamu. Peppi
grazzi puru di parti mia, sippuru l'avìa liggiutu quarchi tempu fa. --Giusi 01:43, 12 Uttùviru 2006 (UTC)