Core (koinè salentina)

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Sta pagina secuta la norma ortografica salentina indicata pi lli articoli sobbra Wwikipedia.
Sta paggina stae scritta intra lla variante di dialettu salentinu di Nòule


Lu core ete nn'organu ca stae ammienzu allu piettu e ca ncarra lu sangu intra la circulazzione de lu corpu, comu a nna pompa. Anatomicamente ete compostu de quattru cammare, ddo' atri e ddo ventriculi;

Li atri[cancia | cancia la surgenti]

Lu de ritta (destru) ete quiddhru ca ccogghie lu sangu venosu de lle vene cave, quiddhra de subbra e quiddhra de sutta, e llu mina de subbrabbasciu ntra llu ventriculu de ritta.

Lu de mbersa (sinistru) ete quiddhru ca ccogghie lu sangu arteriosu de lle vene polmonari, e llu mina de subbrabbasciu intra llu ventriculu de mbersa.

Li do' atri tenenu nna ricchia pitunu, ca suntu zzone cchiù scuse ("dislocate") e rrastuse ("trabecolate"), comu ca nc'ete cchiù mmusculi ca facenu raste te nna mmera all'aura de li pariti.

Li ventriculi[cancia | cancia la surgenti]

Lu cchiù rruessu ete lu de mbersa, quiddhru ca ncarra lu sangu intra all'aorta e alle coronarie (ca suntu ddhre arterie ca partenu de l'aorta, asciu asciu mmera lli seni de Valsalva de la valvola aortica, e cca nnucenu lu sangu allu core stessu). Alla tagghiata lu ventriculu de mbersa tene na furma de cerchiu, tunnu tunnu comu a nna ozza, cu nna parite musculare tosta e rruessa. Lu sangu chiaramente nni rria de l'atriu de mbersa ca nci l'a mminatu.

Lu ventriculu de ritta ete mutu cchiù ppicciccu, tene na furma de triangulu e sserve cu ncarra lu sangu ca nni rria de ll'atriu de ritta intra ll'arteria polmonare, ca nnuce lu sangu venosu alli purmuni cu bbessa ntorna ossigenatu. De ddhrai poi lu sangu (ca a ddintatu arteriosu, peccè s'a bbinchiatu de ossiggenu) ete ccotu de lle vene polmonari, ca lu nnucene all'atriu de mbersa.