Chilugrammetru

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

U chilugrammetru (simmùlu kgm) eni na unitati di misura tecnica di l'enirgia. Nu chilugrammetru eni pari a nu chilugrammu forza pì nu metru. U chilugrammetru eni uguali quinni ô travagghìu nìcissariu pì sullìvari di 1 metre nu corpu cu massa di nu chilugrammu.

L'accilirazzioni di gravitati ô tirrinu eni, 'n media, circa 9,81 m/s2. Dunque 1 kgf, cioè a forza di gravitati, ô tirrinu, ca agisci ncapu nu pisu di 1 kg, eni circa 9,81 m/s2 × 1 kg = 9,81 N. Quinni nu chilugrammetru espressu 'n Joule vali:

1 kgm = 1 kgf × 1 m ≈ 9,81 Nm = 9,81 J

Usi[cancia | cancia la surgenti]

A voti, nnè listini di li automòbbili, a coppia mutrici veni espressa cu li unitati di misura dì chilugrammetri; tuttavia abbisogna suttalinìari ca, mentri a coppia eni nu pseuduvitturi, u travagghiu eni nu scalari. Pì chistu mutivu, nto Sistema 'ntirnazziunali di unitati di misura si prìfirisci, puru nnà l'identitati tra tali unitati di misura, innìcari a coppia mutrici sulu 'n newton pî metru nveci ca 'n Joule.

'N oplologia (u studiu di li armi), u chilugrammetru eni una di li unitati di misura usati pì innìcari l'enirgia cinetica furnita da li cartucci, ossia l'enirgia da iddi rata a li rilativi pruièttili.

Talìa puru[cancia | cancia la surgenti]