Che Guevara

Artìculu n vitrina
Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Ernestu Che Guevara (1960)

Ernesto Che Guevara (Rosario, Argintina 1928La Higuera, Bolivia 1967) cummattenti rivuluzziunariu latinu-miricanu.

Ernesto Che Guevara nascìu a Rosario lu 14 di giugnu dû 1928, figghiu di Ernesto Guevara Lynch, di urìggini irlandisi e baschi, ca avìa na piantagioni di jerba mate, e Celia de la Serna.

A l'ità di dù anni, doppu nu bagnu ni nu turrenti, manifesta lu primu attaccu di àsima. Nnô 1934 accumincia a friquintari la scola elementari a Alta Gracia, nnâ pruvincia di Còrdoba, macari si spissu è la matri a fari di maistra picchì lu picciriddu è ubbligatu a stari curcatu pì àsima ca lu turmenta. Nascìa ni stu pirìudu lu sò amuri pâ puisìa di Neruda, Garcìa Lorca e Baudelaire.

Nni l'anni dî scoli supiriuri, 1940-1944, Ernesto s'antiressa ô jocu dû rugby - è ccà ca veni suprannuminatu "Fùser", lu "Furibondu Serna" - e apprufunnisci la passioni pì li scacchi.

Nnô 1945, doppu ca finisci lu liceu, si trasfirisci câ famigghia a Buenos Aires, unni s'iscrivi ntâ facultà di midicina. Pì mantinìrisi, travagghia comu nfirmeri nnî navi dâ marina argintina. S'addedica ô studiu dâ libbra e dî l'allergìi.


Li viaggi[cancia | cancia la surgenti]

Nnô 1950 faci lu primu viaggiu câ bicicletta ntô nord di l'Argintina, unni arriva a fari 4.000 chilòmitri, priparannu ntê pausi l'esami univirsitarî.

Nnô 1951 cu l'amicu biòlugu, Albertu Granado, parti â scuperta di l'Amèrica Latina ntâ sedda di na motucichetta, la Poderosa II, na Norton 500. Attravèrsannu Cili, Perù, Colombia e Brasili. Ntê rivi dû Riu di l'Amazzoni si fèrmunu nni un libbrusariu. Li dui arrìvanu ntô Venezzuela, unni si spàrtunu. Cu n'aèriu ca trasporta cavaddi di cursa, Ernesto torna nti l'Argintina e si làuria.

Nnô 1953 Guevara fici n'àutru viaggiu nta l'Amèrica Latina. Lu sò ubbittivu è lu Venezzuela, unni Albertuo Granado attruvau un travagghiu. Ernestu pirò addicidi di ragghiùnciri lu Guatemala, paisi 'n firmentu pulìticu. Dopu un colpu di statu urditu dâ United Fruit e dâ Cia contra lu cuvernu dimucràticu di Jacopo Arbenz, c'avìa attuatu un pruggettu di rifurma agraria. Guevara è custrittu a lassari lu paisi pi li simpatìi addimustrati versu lu cuvernu di Arbenz.

Nnô 1955 juncia nnô Mèssicu unni si marita a n'èsuli piruviana canusciuta nnô Guatemala, Hilda Gadea. Trasi 'n cuntattu cu l'èsuli di tuttu lu cuntinenti.

Lu ncontru cu Fidel Castru[cancia | cancia la surgenti]

A giugnettu, ncontra lu cubbanu Fidel Castro Ruz, lìder dû Muvimentu 26 giugnettu, ca si prupunìa di abbàttiri la dittattura di lu prisidenti curruttu filu-statunitensi Fulgencio Batista. Accumincia l'addistramentu cû gruppu dî cubbani.

Lu 15 di frivaru 1956 cci nascìa la figghia Hildita. Lu 24 di nuvèmmiru dû stissu annu Ernesto s'ambarca, comu mèdicu dâ spidizzioni, nni lu Granma direttu pì Cubba. Cù iddu pàrtinu 81 òmini, cumpresu lu talianu Gino Donè, c'arraghiùnciunu li costi cubbani doppu na simana. Lu 5 di dicèmmiru ,â Alegrìa de Pìo, l'asèrcitu di Batista cci teni na mbuscata, c'arriducìa a 17 l'òmini di Fidel Castro.

Tra lu 1957 e lu 1958 Ernesto Guevara addivinutu lu "Che", s'addistingui comu unu di l'òmini cchiù valurusi di l'Esercitu ribbelli, pì chissu veni avanzatu ô gradu di cumannanti. Duna 'limintari curii â pupulazzioni lucali, ansigna a lèggiri e scrìviri a li cuntadini analfabbeti.

Nnô dicèmmiru dû 1958 la sò culonna militari cunquista la cità di Santa Clara, uttinennu la vittoria dicisiva ca fapi sautari la risidua di l'àsèrcitu di risistenza cuvirnativu. Lu primu di jinnaru 1959 lu dittaturi Batista abbannuna Cubba e li rivuluzziunari fistèggianu la vittoria. Lu 2 di jinnaru Che trasi a L'Avana nzemi cu li "barbudos", accussì vinìanu chiamati dâ pupulazioni di l'ìsula li ribbelli pâ varba accrisciuta ca tinìanu. A giugnu s'aspusa cu Aleida March, dâ cui avirrà quattru figghi: Aleidita, Camilo, Celia e Ernesto.

'N sìquitu lu "Che" veni numinatu prisidenti dâ Banca Nazziunali di Cubba. Nnô 1960 pùbbrica Guerra di Guerrigghia, nu manuali militari basatu su la spirienza fatta ntâ Sierra Maestra comu cumannanti di l'asèrcitu ribbelli, cuntinenti nnicazioni su comu ripètiri nt'àutri terri la spirienza cubbana.

Tra lu 1961 e lu 1964 lu "Che" addiventa ministru di la nnustria e ambasciaturi a l'èstiru dâ rivuluzzioni cubbana; fapi viaggia nta l'Asia, l'Africa, l'Europa urientali. Doppu la ruttura dî rapporti diplumàtici cû li Stati Uniti, vapi ntâ l'Unioni Suviètica, c'addiventa lu primu partner cummirciali di l'ìsula.

Guevara - Bolivia (1967).

Addiventa lu vrazzu drittu di Fidel Castro, vicinu a cui s'attrova sia nta l'aprili dù 1961, nni l'uccasioni di la falluta nvasioni di Playa Giròn pi parti di mircinari cubbani addistrati di li sirvizzi sigreti statunitensi, sia ni l'ottobbri dû 1962, ni l'uccasioni ca porta lu munnu cu lu sciatu suspisu pi la crisi di li mìssili nucliari.

Lu 24 di frivaru 1965, a l'Algirìa, ntirvinennu ô secunnu Siminariu ecunòmicu di sulidarità afruasiatica, lassa jiri n'accusa vibranti contra ê paisi di l'Europa di l'est: paisi sucialisti sunu, ni na certa manera, cumplici dû sfruttamentu 'mpirialista." Nni l'artìculu "Lu sucialismu e l'omu novu a Cubba" lu "Che" difinisci Cubba comu "l'avanguardia di l'Amèrica" e nsisti ntâ nicissità di furgiari l'omu dû sèculu XXI. Lu 22 di marzu cumpari pi l'ùrtima vota 'n pùbblicu prima di scumpariri. 'N aprili vapi clandistinamenti ntô Concu, lu paisi unni quattru anni prima avìa statu ammazzatu Patrice Lumumba, pi furniri sustegnu a la guerrigghia ca cummatti lu cuvernu di lu dittaturi assassinu Ciombe. Doppu 7 misi abbannuna ssù pruggettu e ritrasa a Cubba picchì nota scarsu ntiressi ntâ guerrigghia lucali versu la causa.

Nni lu 1966 lu "Che" sbarca ntâ Bolivia pi dari nizziu a na sullivazziuni ca avìa purtata cuntinintali. Lu 9 di uttùviru 1967, doppu ùnnici misi dû sò arrivu, veni pigghiatu e ammazzatu a sancu friddu nni la scola elemintari di La Higuera pi l'òrdini di lu dittaturi René Barrientos. A lu corpu vennu tagghiati li manu e sippillutu a mucciuni ntê vicinanzi di l'Ariuportu di Vallegrande. Sulu nnô 1997 li resti vennu purtati ntâ Cubba unni oggi è sippillutu nni lu Mausuleu di Santa Clara.

Wikimedaglia
Wikimedaglia
Chista è na vuci nzirita nni l'artìculu n vitrina, zoè una dî mègghiu vuci criati dâ cumunità.
Fu arricanusciuta lu 2007

S'hai traduciutu n'artìculu o hai criatu na vuci e riteni ca sia lu casu di fàrila canùsciri picchì è cumpreta n tuttu, signàlila. Naturalmenti, sunnu boni accittati suggirimenti e canciamenti chi mìgghiùranu lu travagghiu.

Signala na vuci          Archiviu         Talìa tutti l'articuli n vitrina