Cava Larica

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Cava Larica, canusciuta macari cû nomu talianu di Cava d'Aliga, eni na frazziuni a parti di mari dû comuni di Scichili nnâ pruvincia ri Raùsa.

Urìggini dû nomu[cancia | cancia la surgenti]

L'urìggini dû nomu nun è sicuru; se si pensa ô nomu nnâ lingua taliàna, forsi pò èssiri accuppiatu cû fattu ca appiersu a ogni chianata di acqua dû mari, la spiaggia ca di sòlitu eni câ sabbia fina fina, si jincha di l'alghi ca lu mari jetta ddocu. Àutri cristiani mmeci pènzanu ca lu nomu putissi vèniri fora dû fattu ca a rientranza ca fa la terra nna stu puntu ddocu duna nu golfu larucu e di ddocu spuntau lu nomu Cava Larica.

Lu paìsi[cancia | cancia la surgenti]

Cava Larica, è di sempri lu puntu ca li scichilitani apprifirisciunu pi jìrisi a rifriscari ntô mari nnâ stati, mentri nnô mmernu eni n'paisieddu tranquillu cu na migliarata di cristiani ca cci stannu tuttu l'annu.

Macari ê forasteri cci piàcia vèniri nnô paìsi di Cava Larica pi fàrisi lu bagnu o pi pigghiàrisi lu suli supra ô rinali.

La spiaggia s'attrova nnô menzu di dui lastruni di scuogghi ca li piscatura di canna ùsanu pi mintìrisi a piscari pisci frischi.

Lu mari nun è assai prufunnu e l'acqua si presenta a culuri dû smiraldu prizziusu. Appiersu â spiaggia ncumènzanu i scuogghi ca si ponnu usari pi fàrisi na bella passiàta na mentri ca si talìa lu mari o l'unni ca sbattiennu fannu nu bellu scrusciu. Sutta a sti scuogghi cci sunnu na pocu di grutti, di cui una, numinata "La grutta dî contrabbantieri" pirmetta di putiri taliàri lu mari trasiri finu nnô scuru; sta grutta s'attrova nnî scuogghi sutta ô curvuni pi jiri versu Costa di Carru e Sampieri.

Se si cammina ancora s'attrova lu Cuoruvu o ntisu macari cû nomu di Punta Corvo, unni s'attrova n'faru vecchiu usatu nnô passatu dî finanzieri e ca oggi è abbannunatu; stu faru a statu usatu nnô telefilm dû Cummissariu Muntalbanu. Tutta sta zona è fatta di scuogghi cu ntrasaturi dû mari belli assai, mentri a jiri dintra si tròvanu li macchi ca rapprisèntanu la Macchia Mediterranea, fra l'àutri la macchia dâ scupata (Chamaerops spp.) è cchiù abbunnanti.

Lu paìsi si po' spàrtiri nta quattru zoni:

  • la "zona iàvata", ca eni macari lu centru dû paìsi, unni si tròvanu la via Tolstoj, la via Valdo, la via Paganini e la Piazza Mediterraneo ca sunnu li vie principali dû paisi oltri all'àutri vaneddi; ccà si trova macari a Cresia dû Cori Mmaculatu di Maria, ca eni a cresia principali, unni n'austu si porta na prucissioni la statua dâ Madonna dû Cori Mmaculatu, e la Cresia evangelica d*a Sacra Famigghia dî primi dû novicentu e ca nun è usata chiui;
  • la "Uruca", ca eni nu quarteri fattu supra na cullinedda chiamatu macari Bruca 'n lingua taliana e unni cc'è macari na spiaggetta nica nica usata na vota dî nnamurati pi stari ra suli e na spiaggia granni ca junci finu e pantana dâ Spina Santa;
  • la "zona vascia", ca è unni passa a strata pruvinciali Ronnalucata-Sampieri SP64, ca nnô trattu ca passa dâ Cava Larica si chiama Viale della Pace; sta zona finiscia finu a mari cû Lungomare Frine. Ccà putiti truvari risturanti e pizzerìi e li picciuotti cci pàssunu lu tempu nnâ stati;
  • la "zona dî campagni", ca eni la zona cchiù granni di tutti e ca pigghia tutti li campagni di Ceo finu a Uscu Rutunnu, passannu dû Cuoruvu finu a'Rizza.

L'abbitanti[cancia | cancia la surgenti]

Li pirsuni ca stannu a Cava Larica sunnu chiamati cavalarisi o cavadalgesi nnâ lingua taliana.

Si cùntanu ampressampuocu 1.300 abbitanti e di chisti n'400 su forasteri ca stannu ca pi travagghiu. Nnâ staciuni dâ stati si po' arrivari a'viri chiossai di 10.000 cristiani ca vèninu a stari nnî casi ca sunnu prisenti nta stu paìsi.

Lu Travagghiu[cancia | cancia la surgenti]

Nna stu paìsi principalmenti cci stannu cristiani ca travàgghiunu nnî campagni, suprattuttu nnî serri ca su tìpichi dâ zona.

Nni l'ùrtimi anni, grazzi macari ô telefilm dû Cummissariu Muntalbanu, s'ànnu graputu na pocu di casi pî vacanzieri e na pocu di Bed & Breakfast ca ànnu fattu crèsciri lu nomu dû paìsi nnô munnu.