Castagnu dê Centu Cavaddi

Artìculu n vitrina
Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Lu Castagnu dê Centu Cavaddi

Lu Castagnu dê Centu Cavaddi è n'àrvulu di castagnu plurimillinariu, chi s'attrova ntô Parcu di l'Etna, ntô tirritoriu dû cumuni di Sant'Arfiu, nta na traversa dâ strata ca porta di Furnazzu a Linguarossa 'n pruvincia di Catania. Cunsidiratu comu lu castagnu cchiù famusu d'Italia, fu visitatu di pirsunaggi llustri. La sò storia si funni câ liggenna di na riggina e di centu cavaleri chi truvaru rifuggiu, chê cavadda, di na forti chiuvuta d'acqua.

Li primi nutizzi stòrichi[cancia | cancia la surgenti]

Lu Castagnu dê Centu Cavaddi ntô ritrattu di Jean-Pierre Houël ca. 1777.

Ntô 1636 nta l'òpira "Il Mongibello" di Petru Carrera, veni cuntatu ca sùpira a Màscali, nnâ cuntrata Carpinetu, c'è un voscu di àrvuli di castagni " unni s'attrova un maistusu pedi di castagnu cavatu pri l'etati e, comu û cuntaru chiddi ca lu vìttiru, d'intra ci ponnu càpiri trenta cavaddi".

Nta la Storia naturali e ginirali di l'Etna di Don Giuseppi Recupero (1720-1778) veni accussì fatta la discrizzioni dô castagnu: "Ntô cavu di stu granni fustu, nnô latu di l'apirtura di Livanti, c'è fabbricata na capanna, unni ci si mèttunu li castagni; ô ciancu di facci c'è nu furnu capaci di còciri un tùmulu di pani; e ntô menzu c'è fabbricata na casa a siccu... longa vintidui palmi e làrica quattòrdici ...." . P'addimustrari ca l'àrvulu è unu sulu e ca non sunnu cchiù chiati nasciuti e crisciuti nzemi, Don Giuseppi Recupero accussì dici: fici la prova cchiù chiara e dicisiva cu l'aviri fattu scavari attornu a tuttu lu pidali, ca nzinu a la prufunnità di dui palmi attruvai tutto sanu, ùnicu senza verun signali di unioni".

Assai viaggiaturi dû "Grand Tour" ci fìciru lu ritrattu e tra chissi ci foru Patrick Brydone e Jean Houel, ca, ntâ sò òpira Voyage de la Sicile, de Malta e Lipari, lu ritraìu ntô 1787.

Carattirìstichi di l'àrvulu[cancia | cancia la surgenti]

Pi la rilivazzioni fatta ntô 1780, lu castagnu avìa na circunfirenza di 57,9 metri. Cu tuttu ca lu truncu principali s'abbruciau ntô 1923, li sò tri fusti c'arristaru e ca si penza ca si svulupparu a partiri di n'anticu e ùnicu cippu, hannu nzemi na circunfirenza di 50,20 metri e n'autizza di 22 metri.

La prima asplurazzioni scintìfica dû castagnu vinni fatta dô butànicu palermitanu Fulippu Parlatore (1816-1877): iddu dissi ca l'àlvuru di l'Etna avìa n'etati di quarchi quattrumila anni. Ntô 1982 Bruno Peyronal, ducenti di Butànica a l'Universitati di Torinu, calculau ca l'etati dô castagnu è di oltri dumila anni.
Stu pedi di castagnu è na chianta ca apparteni ô gèniri "Castanea" dâ famìgghia "Fagaceae".

Ndàggini cû DNA[cancia | cancia la surgenti]

Nu gruppu di tècchinici e agrònumi spicializzati in arburicultura urnamentali sta travagghiannu pô risanamentu fitosanitàriu e, nta ssu tempu, fa prilevi pi l'anàlisi dû Dna dô castagnu dê centu cavaddi. L'anàlisi dû Dna vèni fattu pi cunfirmari si li tri fusti di st'àrvulu câ circunfirenza cchiù granni dô munnu, appartènunu tutti ô stissu cippu radicali.

Urìggini dû nomu[cancia | cancia la surgenti]

Lu nomu pigghià urìggini di na liggenna sùpira la riggina Giovanna (nun si sapi bonu cu putissi èssiri ssa Riggina, si Giuvanna I d'Aragona o Giuvanna I d'Angiò).

Si cunta ca la riggina Giuvanna, mentri era a na battuta di caccia sùpira lu monti Etna, attruvau riparu e rifuggiu, idda e centu cavaleri e cavaddi ô sèquitu, sutta a lu gicantiscu castagnu.

Na puisìa sùpira lu castagnu[cancia | cancia la surgenti]

Sùpira l'àrvulu, lu pueta catanisi Giuseppi Borrello (1820-1894) ci fici na puisìa:

Un pedi di castagna
tantu grossu
ca ccu li rami so' forma un paracqua
sutta di cui si riparò di l'acqua,
di fùrmini, e saitti
la riggina Giuvanna
ccu centu cavaleri,
quannu ppi visitari Mungibeddu
vinni surprisa di lu timpurali.
D'allura si chiamò
st'àrvulu situatu 'ntra 'na valli
lu gran castagnu d'i centu cavalli.


Wikimedaglia
Wikimedaglia
Chista è na vuci nzirita nni l'artìculu n vitrina, zoè una dî mègghiu vuci criati dâ cumunità.
Fu arricanusciuta lu 4 di uttùviru 2008

S'hai traduciutu n'artìculu o hai criatu na vuci e riteni ca sia lu casu di fàrila canùsciri picchì è cumpreta n tuttu, signàlila. Naturalmenti, sunnu boni accittati suggirimenti e canciamenti chi mìgghiùranu lu travagghiu.

Signala na vuci          Archiviu         Talìa tutti l'articuli n vitrina