Caccia (ariupranu)

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
L' F-15 Eagle, nu caccia miricanu

Lu caccia è n'ariupranu di guerra usatu pi li cummattimenti nta l'aria, n cuntrapposizzioni cû bummarderi, ca jetta bummi nta punti pricisi n terra (bummardamentu stratèggicu).

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Lu caccia nascìu duranti la Prima Guerra Munniali, usati suprattuttu pâ ricognizzioni supra li pustazzioni dî nimici, macari picchì èrunu fatti câ tila e cû lignu e la mitragghia c'avìunu si ngrippava ô spissu.

L'Airco DH.2, nu caccia ngrisi dâ fini dâ Prima Guerra Munniali

Li cosi canciaru a l'agghicata dâ Sicunna Guerra Munniali, quannu ormai avìunu mutura e armi cchiù potenti e na forma fatta pi l'aria. Ora putìanu vulari cchiù luntanu, cchiù àutu e cchiù lestu dî mudelli vecchi. S'arricòrdanu assai battagghi e mmattimenti unni li caccia furu dicisivi: la Battagghia di Ngraterra, cummattuta sulu nta l'aria e la prima battagghia n assulutu di stu tipu; l'Attaccu a Pearl Harbour, unni na sfunnacata d'aèrii giappunisi attaccaru lu portu miricanu di l'Hawaii causannu la trasuta ntâ guerra di st'ùrtimi; lu Sbarcu ntâ Nurmannìa fu puru nu mpurtanti tiatru di guerra unni li caccia àppiru nu rolu di primu chianu.

Câ mminzioni dû muturi a riazzioni, l'ariuprani arrinisceru a vulari a na vilocitati suprasònica e cci furu junciuti li missili. Furu mpurtanti ntâ Guerra dû Vietnam.