Guerra dû Vietnam

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Azzioni di guerra ntô Vietnam.

La Guerra dû Vietnam vinni cummattuta tra lu 1964 e lu 1975 ntô tirritoriu di lu Vietnam dû Sud e di li zoni cunfinanti di Camboggia e Laos, e in missioni di bummardamentu (Opirazzioni Rolling Thunder) supra lu Vietnam dû Nord.

Na parti di li forzi 'n guerra era la coalizzioni dî Paisi fatta di Vietnam dû Sud, Stati Uniti, Corea dû Sud, Tailandia, Australia, Nova Zilanna, e li Filippini.

Di l’autra parti cc’era la coalizzioni fatta di Vietnam dû Nord e la Frunti di Libbirazzioni Nazziunali dû Vietnam (FLN) canusciutu macari comu Viet Cong, nu muvimentu di guerriglia Sudvietnamita. L’Unioni Suviètica e la Ripùbblica Pupulari Cinisi cci dèsiru aiuti militari ô Vietnam dû Nord e ô FLN, ma nun pigghiaru parti nni la guerra cu li soi surdati.

La guerra fu parti di nu cchiù granni cunflittu riggiunali ca mpricau macari li nazzioni cunfinanti di Camboggia e Laos, canusciutu macari comu Secunna Guerra Indocinisi.

Nta lu Vietnam, sta guerra è canusciuta comu la “Guerra Miricana” ('n vietnamita Chiến Tranh Chống Mỹ Cứu Nước, littiralmenti: "Guerra contra li miricani pi sarvari la nazzioni").

Li siqueli dâ guerra[cancia | cancia la surgenti]

La guerra fu na scunfitta pô Sud, chi appi a accittari la riunificazzioni sutta nu riggimi cumunista nti nu statu, lu Vietnam, chi cu la fini dâ guerra fridda si potti gràpiri sempri chiossai e sviluppari nsemmula ê stati dâ riggiuni.

Pê Stati Uniti la guerra dû Vietnam fu na scunfitta amara. Ginirazzioni di picciotti foru mannati ntô Vietnam, mentri ca ntê Stati Uniti li mjuvumenta pâ paci e la fratiddanza eranu assai forti.

La guerra ntô cinima[cancia | cancia la surgenti]

La guerra fu n sèquitu funti di ispirazzioni pi dicini di film supra lu suggettu, comu Full Metal Jacket di Stanley Kubrik o Nasciutu lu 4 di giugnettu di Oliver Stone, chi cuntribueru a fari canusciri e a fari pigghiari cuscenza di la rialitati di na guerra muderna.