Va ô cuntinutu

Aceddu

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
(Rinnirizzata di Aves)


Acedda
Èbbica dû fòssili: Tardu Giuràssicu - Ricenti

Classificazzioni scintìfica
Regnu:Animalia
Filu:Chordata
Suttafilu:Virtibrata
(senza classificazzioni)Archosauria
Classi:Aves
Linnaeus, 1758

L'auceḍḍi (Aves LINNAEUS 1758) sunnu na classi di dinusauri teròpudi veru spicializzati cu pizzi senza denti, sangu càudu (omeotermi), cummigghiati di chiumi e ossa vacanti ma ribbusti. L'arti antiriuri stracanciati a addivintari ali.

Lu nomu auceḍḍu è la furma auta, a liveḍḍu pupulari la forma cchiù usata e canusciuta è aceḍḍu. Sta parola veni dû latinu aviculus, diminutivu di aves "aceḍḍu".

Discrizzioni e carattìristichi

[cancia | cancia lu còdici]

L'aceḍḍu cchiù nicu è Mellisuga helenae, longu 5-6 cm e pisanti 2 g. L'aceḍḍu cchiù granni era Aepyornis maximus, ca scumparìu nta tempi stòrici e stava ô Madagascar, ca arrivava a n'autizza di 3 m. Accamora âceḍḍu cchiù granni è Struthio camelus.

L'adattamenti chi pirmèttinu lu volu sunnu chisti ca sicùtanu:

  • Li pinni: sunnu capaci di sustèniri l’armali ntô volu e fari scùrriri megghiu l’aria supr'â superfici.
  • L'ali, dirivanti dî jammi avanti.
  • Lu pettu carinatu, chi pirmetti la nzitata dî putenti mùscula pitturali, nicissari pû volu.
  • A caminata bìpedi, nicissaria pi libbirari l'ali dû còmpitu di sustèniri lu corpu.
  • L'ossa vacanti, chi cuntèninu sacchi d'aria culligati chî purmuna.

Pizzu e dieta

[cancia | cancia lu còdici]
I pizzi di tanti tipi d'aceḍḍi

U pizzu è na struttura anatòmica ca âceḍḍi ùsanu nun sulu pi manciari, ma macari p'annittàrisi li pinni, manijari uggetti, ammazzari i predi, p'arricircari u manciari, pi nutricari i puḍḍicini e, nta certi casi, pi cucciulijari.

U pizzu è furmatu d'ossu (masciḍḍa e gangularu) cummigghiatu di nu stratu di chiratina ca si chiama ranfuteca. Sta fòdira, di sutta, è china di tirminazzioni nirbusi e capiḍḍari, adunca è un tissutu vivu. Nta certi aceḍḍi a punta è fatta di tissutu mortu e citrignu, ùtili pi rùmpiri e spirtusari. Nta autri speci, mmeci, a punta è accussì sinzìbbili ca è capaci mi senti l'armaleḍḍi ca stannu ammucciati sutta â rina.

Di st'usu si nn'addunau Charles Darwin quannu passau pî Galapagos, taliannu i pizzi d'âceḍḍi adattati pi diversi tipi di ecusistema.

Mancannu di denti, âceḍḍi arricògghinu u manciari ntô giseri, na speci di stòmmacu ca àvi a funzioni di capulijari. Pi facilitari sta cosa, l'armali s'agghiùttinu pitruḍḍi, comu si sapi facìanu macari certi dinusauri. A sicunnu dâ dieta, sta Classi si po spàrtiri:

  • granìvuri, ca màncianu granu e simenti. Chisti su': pàssari, spinzuna, cardiḍḍi e autri aciḍḍuzzi di jardinu;
  • nzittìvuri, pizzuferri, merri e rusignoli, ca màncianu nzetti e vermi;
  • fruggìvuri, comu ê tucani e certi speci di pappajaḍḍi, ca màncianu frutta;
  • nittarìvuri, comu u culibbrì, ca si nùtricanu dû nèttari dî ciuri;
  • piscìvuri, cu la dieta cumposta di pisci. Appàrteninu a sta catigurìa l'aculoccia di mari, i pinguini, smerghi, cormorani, pulcinelle di mare e altri uccelli acquatici;
  • avìvuri, comu ponnu èssiri spriveri, spriviruna e autri rapini cchiù granni, ca si nùtricanu di autri aceḍḍi;
  • mullusìviri, ca màncianu di molluschi come mammalucchi, babbaluci, còcciuli e òstrichi;
  • carnìvuri, ca màncianu rusicanti, mammìfiri nichi, rèttili e anfibbi;
  • ovìvuri, ca si màncianu l'ova di autri vulatura.

Cantu e sistema rispiratoriu

[cancia | cancia lu còdici]

A rispirazzioni d'âceḍḍi è veru cumplessa.

Evuluzzioni e classificazzioni

[cancia | cancia lu còdici]

L'aceḍḍi sunnu l'ùnici discinnenti viventi di l'òrdini estintu dî Dinusauri. Ntô 1860 fu truvatu â Baviera, prima na pinna e appoi u fòssili dû schèlitru di chiḍḍu ca era n'aceḍḍu, ma cu carattirìstichi strani, comu na cuda longa e senza pizzu. Era Archaeopteryx e fu cunzidiratu sùbbitu l'antinatu d'âceḍḍi, senza pirò ca nuḍḍu s'addunassi dâ lijami chî dinusauri. Thomas Henry Huxley, scinziatu darwinianu, quarchi annu doppu, prupunìu na lijami ntra aceḍḍi e dinusauri tiròpudi, cunzidirànnuli pirò parenti â luntana. Sulu nta l'anni '70 si capìu ca i du' classi di armali èranu assai cchiù vicini di quantu s'avìa pinzatu.

  Rèttili  
  Squamata  

Lucerti & scuzzuna

Tartuchi

  Archosauria  

Cuncutrigghia

Dinusauri

Aceḍḍi

Tyrannosauroidea (Tyrannosaurus)

Ornithischia (Brachylophosaurus)


Pi sapìrinni cchiossai, vidi puru Lista di l'acedda cumuni.


Aves

Palaeognathae

Neognathae

Galloanserae

Neoaves
Columbea
Mirandornithes

Phoenicopteriformes

Podicipediformes

Columbimorphae

Columbiformes

Mesitornithiformes

Pteroclidiformes

Passerea

Cypselomorphae

Otidimorphae

Cuculiformes

Otidiformes

Musophagiformes

Opisthocomiformes

Cursorimorphae

Gruiformes

Charadriiformes

Aequornithes

Phaethontimorphae

Eurypygiformes

Phaethontiformes

Telluraves
Afroaves
Accipitrimorphae

Cathartiformes

Accipitriformes

Strigiformes

Coraciimorphae

Coliiformes

Eucavitaves

Leptosomatiformes

Cavitaves

Trogoniformes

Picocoraciae

Bucerotiformes

Coraciiformes

Piciformes

Australaves

Cariamiformes

Eufalconimorphae

Falconiformes

Psittacopasserae

Psittaciformes

Passeriformes