Autuditirminazzioni di li pòpuli

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Lu princìpiu di autuditirminazzioni di li pòpuli custituisci na norma di dirittu ntirnazziunali ginirali, na norma ca pruduci risurtati giurìdici (diritti e òbblighi) pi tutta la Cumunità di li Stati.
Noltri stu princìpiu rapprisenta macari na norma di jus cogens , ca valissi a diri dirittu ndirugàbbili (eni nu princìpiu supremu e irrinuncciàbbili di lu dirittu ntirnazziunali, pi cui nun pò èssiri dirugatu cu la cunvinzioni ntirnazziunali). Comu a tuttu lu dirittu ntirnazziunali, lu dirittu di autuditirminazzioni ratificatu di liggi nterni, pi asèmpiu chidda taliana L.n.881/1977, vali comu liggi di lu Statu ca privali supra lu dirittu nternu.

Lu princìpiu d'autuditirminazzioni, s'hà sviluppatu a pàrtiri dâ secunna mità dû sèculu passatu, dopu la fini dâ Secunna Guerra Munniali. 'N particulari hà statu l'Urganizzazzioni dî Nazzioni Uniti (ONU) a prumuvìrini lu sviluppu d'intra a la Cumunitati di li Stati.

La Carta dî Nazzioni Uniti, nfatti, a lu Capìtulu I (didicatu a li fini e a li principi di l'Urganizzazzioni), a l'artìculu 1, paràgrafu 2, nnivìdua comu fini dî Nazzioni Uniti:

"Sviluppari tra li nazzioni rilazzioni amichèvuli funnati supra lu rispettu e supra lu princìpiu di l'aguagghianza dî diritti e di l'autu-ditirminazzioni di li pòpuli..."

N'àutra di li principali cunvinzioni ntirnazziunali ca sancìsciunu lu dirittu di autuditirminazzioni di li pòpuli è lu Pattu ntirnazziunali supra li diritti civili e pulìtici, stipulatu nta l'àmmitu di l'ONU ntô 1966. L'Italia hà riciputu sta cunvinzioni cu la liggi n.881 del 1977.

Àutru passu funnamintali hà statu la "Dichiarazzioni rilativa a li rilazzioni amichèvuli e â coopirazzioni tra stati" di lu 1970 nta cui si sancìu lu divietu di ricùrriri a quarsiasi misura cuircitiva suscittìbbili di privari li pòpuli di lu sò dirittu a l'autuditirminazzioni.

Ancora cchiù chiaramenti s'espressa la "Cunfirenza pi la Sicurizza e la Coopirazzioni 'n Europa" (CSCE) nta l'Attu Finali di Helsinki di lu 1975, 'n cui s'affirma lu dirittu pi tutti li pòpuli di stabbiliri 'n china libbirtà, quannu e comu lu addisìanu, lu sò riggimi pulìticu senza ngirenza sterna e di sèquiri comu addisìanu lu sò sviluppu ecunòmicu, suciali e culturali.

Lu cuntinutu dû princìpiu di autuditirminazzioni dî pòpuli cunzisti nta òbblichi pi li Stati di la Cumunità ntirnazziunali di nun mpidiri l'autuditirminazzioni di li pòpuli, ntisa comu libbirtà di li stissi di autuditirminari lu propriu assettu custituzziunali.

'N particulari lu princìpiu hà sirvutu a favuriri la diculunizzazzioni, n quantu hà pirmittutu ê Stati n via di sviluppu di indiri lìbbiri elizzioni, dàrisi na custituzzioni propia, scègghiri la forma di cuvernu, senza subbiri prissioni dî Stati cchiù sviluppati.

Ntâ prassi, s'hà nta ogni casu esclusu d'assignari a lu principiu di autuditirminazzioni effetti retruattivi tali di cunzèntiri di rimèttiri n discussioni situazzioni tirrituriali difiniti a sèquitu di li cchiù mpurtanti avvinimenti bèllici dû sèculu scursu, pirchì mittìssuru n discussioni la cirtizza dî cunfini nazziunali, lu duviri di sudditanza dî pòpuli e la stabbilità pulìtica di li stati. La Corti Suprema Canadisa, valutannu dî rivinnicazzioni di ndipinnenza dû Québec rispettu a lu Canada hà difinitu attentamenti li lìmiti di tali princìpiu: d'iddu sunnu auturizzati a avvalìrisi Ex Culoni, pòpuli suggetti a dumìniu militari straneru e gruppi suciali cui li auturità nazziunali rifiùtanu nu dirittu effittivu ô sviluppi pulìticu, ecunòmicu, suciali e culturali. (Sintenza 385/1996).

Culligamenti di fora[cancia | cancia la surgenti]