Antimateria

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

L' antimateria è na rialtà dâ fìsica e dâ cosmoluggìa chi si carattirizza di na custituzzioni atòmica cumpunuta di antiprutuni, positroni e antineutroni, nveci di prutuni, elettruni e neutroni.

Secunnu li tiurii cchiù accriditati, ô mumentu dû big bang, la materia e l'antimateria vìnniru cirati nti la stissa quantità. Putissiru pirciò esistiri stiddi e galassi sani di antimateria, puru si sta ivintualitati nun ha statu cunfirmata accamadora.

Na pruprità di l'antimateria è ca quannu veni n cuntattu câ materia urdinaria, si annichilìa nsemmula cu na stissa quantità di materia, e libbirannu na quantità di enirgìa equivalenti a chidda esprimuta dâ formula di Einstein : E=mc².

Pi stu mutivu, la materia nun pò esistiri ntâ Terra e mancu nti nudda banna ntâ nostra galassia. Ntê labboratori dû CERN, grazzi a nu circuitu tunnu unni s'arrinesci a cunfinari cu nu campu magneticu putenti nu spazziu vacanti (senza pussibbilità di ntiraggiri c'a materia), grazzi a cullisioni di particeddi elementari arrinisceru a criari quarchi atumu di antimateria.