Ancilu Muscu

Artìculu n vitrina
Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Tìpica sprissiuni mìmica di Ancilu Muscu

Ancilu Muscu nascìu a Catania ntô 1872. Era lu quattordicèsimu figghiu d'un putiaru e appi a travagghiari di quannu era nicareddu. Fici varî mistieri: lu scarparu, lu muraturi, lu varveri; ma nun ci piacìanu. Chiddu chi ci piacìa pi daveru era cantari canzuna pi li strati e finìu cantannu nta li tiatrini di li mariunetti.

Ntô 1899 trasìu nta la cumpagnia di Giuvanni Grassu senior e prestu accuminciò na rivalità ntra di iddi picchi lu Muscu era un bon'atturi ca piacìa a lu pùbblicu. Accussì Muscu canciau cumpagnìa e si nni jiu a la cumpagnìa di Marinella Bragaglia. Finalmenti ntô 1914 funnau la so cumpagnìa: "La Comica compagnia siciliana del Cav. Angelo Musco". Facìanu parti di la cumpagnìa puru li dui soru Anselmi; una di iddi, Rusina, addivintau la so cumpagna d'arti prifiruta. Doppu un'inizziu difficili, ni l'aprili dû 1915 rapprisintaru, nta lu tiatru "Filodrammatici" di Milanu, lu Paraninfu di Capuana. Fu un successu granni di pùbblicu e di crìtica. Ancilu Muscu accuminciò a divintari un còmicu canusciutu e li cchiù mpurtanti scrittura siciliani (Pirandellu, Capuana, Martogliu) scrissiru pi iddu testi di tiatru. Ntra li cummedî cchiù famusi, citamu: San Giovanni Decollato e L'aria del continente di Martogliu, e Pensaci, Giacomino!, Liolà e La giara di Pirandellu.

Ma lu Muscu nun fu sulu 'n atturi di tiatru: a iddu si ntirissò puru lu cìnima. Lu primu film di Muscu fu San Giovanni Decollato (1917-18). Doppu alcuni anni fici: Cinque a zero e Il feroce Saladino di Mario Bonnard, Paraninfo, Fiat voluntas dei e L'eredità dello zio buon'anima di Amleto Palermi, L'aria del continente, Lo smemorato, Pensaci, Giacomino! e Gatta ci cova di Gennaro Righelli, Re di denari di Enrico Guazzoni.

Muscu murìu a Milanu ntô 1937 a 66 anni.


Wikimedaglia
Wikimedaglia
Chista è na vuci nzirita nni l'artìculu n vitrina, zoè una dî mègghiu vuci criati dâ cumunità.
Fu arricanusciuta lu 20 di nuvèmmiru 2008

S'hai traduciutu n'artìculu o hai criatu na vuci e riteni ca sia lu casu di fàrila canùsciri picchì è cumpreta n tuttu, signàlila. Naturalmenti, sunnu boni accittati suggirimenti e canciamenti chi mìgghiùranu lu travagghiu.

Signala na vuci          Archiviu         Talìa tutti l'articuli n vitrina