Òpira buffa (lìrica)

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Artìculu dâ seria Mùsica
ARTÌCULI E LISTI

Storia di la mùsica
Tiurìa | Gènira | Strummenta
Cumpusitura
Dirittura | Òpiri / Album / Gruppi

CATIGURÌI

Mùsica | Gruppi
Cantanti


L' Òpira buffa è nnu gèniri di l'òpira lìrica.
Si sviluppà a Napuli ntâ prima mità du XVIII seculu e di ccà si nni va a Roma e a lu nord d'Itàlia. Cumpusitura mpurtanti cumu Mozart, Rossini e assai atri cuntribuìru ppi beni a stu gèniri opirìsticu.
L'òpira buffa si faciva a l'intirvàlli di l'òpira sèria. L'òpira buffa aviva l'unicu scopu di divirtìri: li sò fatti jeranu di gèniri comicu-vvinturùsu. Lu cantanti, quinni, a parti sapiri cantari, avia essiri nu bravu atturi ppi fari arridiri.
Li pirsunaggi di st'òpira jeranu fissi, di ceti pupulari e burghìsi.
Diversamènti di l'òpira sèria, l'òpira buffa era menu custusa. Difatti li scenugrafìi e li strumenta èranu semplici, nveci chiddi di l'òpira sèria jeranu custusi e ricercati.

Articulu currilati[cancia | cancia la surgenti]