Zona nnustriali di Catania

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Si sapi sèntiri Zona nnustriali di Catania la zona a suddi dâ cità di Catania, ca è canusciuta macari comu lu Pantanu d'Arci e ca arriva nzinu quasi ô ciumi Simetu; nta sta zona s'attròvunu li chiossai di tutti li mprisi nnustriali dâ Pruvincia di Catania.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

La zona nti la quali, a pàrtiri dô 1950, si custrueru li nnùstrii, era nu tirrenu malàricu e chinu d'acqua morta ca stagnava doppu li chini dô Simetu e dê sò fluenti. Pirciò si furmàvunu li paludi e tanti laghi nicareddi e ccu picca funnali ; sta situazzioni di na parti criava un paradisu ecològgicu, ma, d'àutru cantu, cunzumava li cristiani ca cci travagghiàvunu picchì ci vineva â malaria. Giugraficamenti la zona nnustriali s'attrova custruita nta l' ària ca a noddi è cunfinanti cu l'Ariuportu di Funtanarussa, a punenti dâ Ferruvìa Missina-Sarausa a suddi dâ Tanginziali di Catania e a livanti dâ Strata Statali 114.

A pàrtiri dô '30, e nzinu ô doppuguerra, lu cunzòrziu dâ bunìfica dâ chiana travagghiau ppi prusciugari li tirreni varagnannu tanti tirreni cultivàbbili. Ma fu ntô '50 ca accuminciaru li primi nzidiamenti nnustriali finaziati chê capitali dâ SOFIS, (Sucità finanziaria riggiunali) e dô Ministeru dê Patticipazzioni Statali. Vìnniru accussì rializzati li raccordi ferruviari câ Stazzioni di Catania Bicocca, allargannu lu fasciu dê binari ppi dari denza a li novi nicissitati.

Li cchiù cunzistenti nzidiamenti forû chiddi di l'ATIS, ca ntô 1961 accuminciau ntô sittori alettrumiccànicu e alettrònicu, dâ Cyanamiddi ntô sittori farmacèuticu, dâ Munticatinichìmica e pê firtilizzanti e macari dâ CESAMI funnata ntô 55, ca era una dê cchiù mpurtanti nnùstrii auropei e fabbricava apparecchi aggienichi-sanitari di granni qualitati.

Una appressu a l'àutra nasceru na zammuliata di azzienni cchiù nichi di alettromiccànichi, di arti e travagghi dô lignu e d'allivamenti dê voi di l'azzienna Suli. Accuminciau macari la pruduzzioni dâ Coca-Cola, e di tanti prudutti dô sittori agru-alimintari Agrofil.

L'Etna Valley[cancia | cancia la surgenti]

Lu nomu, nu pocu troppu superbu, nascìu 'n tempi ricenti, quannu câ trasfummazzioni di l'ATIS, ca addivintau apprima SGS e appoi SGS-Thompson e pi finiri ST Microelettronics, s'accumincia a svuluppari lu nzidiamentu di azzienni dô càlibru dâ NOKIA, Alcatelli, Wyeth, IBM câ purtaru ntô '90 a spirari ca si putìa criari a Catania nu polu ticnològgicu mpurtanti e munniali. Ma li difficurtà di l'ecunumìa uccidintali dê nostri tempi e la cuncurrenza sempi cchiù fotti di l'Asia, ca pruduci cu costi sempri vasci e ca cci cummènunu cchiossai ê nnustriali, accapau lu prugettu forsi ppi sempri.

Ntâ zona nnustriali catanisi ci sunnu macari tanti mprisi cummirciali e azzienni di trasportu e spidizzioni.