San Binidittu di Nurcia

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
San Binidittu di Norcia nti nu quatru di Giovanni Bellini.

Binidittu (Nurcia, PG, 480 - Munticassinu, FR, 21 di marzu 547) è un Santu talianu, funnaturi du Monachisimu uccidentali, Patronu di l’Europa, viniratu da Cresia Cattolica.

Aggiugrafìa[cancia | cancia la surgenti]

Binidittu nasciu a Nurcia forsi da Famigghia Anicia. Sò soru Sculastica, di quann’era picciridda fu consacrata a vita riligiusa. Studiò a Roma littiratura e liggi, ma a diciassett’anni si nni ju a Affili (RM) unni cuminciò a campàri di rumitu. Doppu ju a Subiacu unni ‘ncuntrò lu monacu Rumanu ca avia pi Abati Adeodatu.

Pi tri anni, su cunsigghiu di l’Abati, stetti n’una grutta e ricivia un pezzu di pani ogni jornu. Fu chiamatu dâ Cumunitati di monaci di Vicuvaru ca ‘n principiu lu vulevanu fari Abati ma poi ci dettiru un bicchieri di vinu avvilinatu. Turnatu a Subiacu funnò dudici Monasteri nichi. Du fighi di famighi nobbili, Mauru e Placidu foru li so primi discipuli. Si misi in viaggiu versu lu Munti Cassinu tra lu 525 e lu 529. C’era ancora tantu paganesimu, artari dedicati e dei antichi e un picculu voscu dittu di Apollu. Binidittu abbattiu i statui, cunsacrò i templi o cultu cristianu e di Santi Giuvanni e Martinu. Fu ‘ncigneri, architettu e guida du Monasteriu ca fici surgiri supra â montagna, dannaci la Regula scritta supra la basi di chiddi di Santi Basiliu, Pacomiu e Cassanu, ca havi pi principiu: “Prja e Travagghia“ . Sintennu la morti vicina fici grapiri lu sapurcu e vicinu ê sò monaci muriu lu 21 Marzu 547. Fu dichiaratu Patronu d’Europa du Papa Paulu VI lu 24 di uttùviru 1964 e a cuminciari di tannu veni cilibratu l’11 di giugnettu, secunnu un anticu usu munasticu.

Riliquii[cancia | cancia la surgenti]

Lu Corpu, cu chiddu da soru Santa Scolastica è sutta l’artari majuri da Basilica di Munti Cassinu. Na pocu dicinu ca fu purtatu a Fleury-sur-LoireBurgugna (Francia). Ma ogni Munasteriu binidittinu n’havi macari un pizzuddu.

Liami[cancia | cancia la surgenti]