Salvador Allende

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Salvador Guillermo Allende Gossens[1] (190811 di sittèmmiru 1973) era prisidinti dû Cili ppi tri anni (19701973), lu primu pulìticu marxista elettu demucraticamenti ntô munnu[2].

Biografìa[cancia | cancia la surgenti]

Nascìu 'n Valparaiso e 'n 1933 niziau assemi ccu àutri a sô cità d'urìggini 'Lu Partitu Socialista dû Cili. Allende era marxista e cuntra lu capitalismu, ppi chistu li Stati Uniti, spicialmenti sutta lu guvernu di Richard Nixon, ntâ guerra fridda èranu cuntra Allende, picchi si scantaunu ca facìa addivintari lu Cili na seccuna Cuba ntâ riggiuni Latinu Miricana.

Carrera pulìtica[cancia | cancia la surgenti]

Dopu tanti anni travagghiannu 'n vari posti dû paisi ntâ pulìtica, Allende 'n 1970 vincìu li eleziuni demucraticamenti ccû partitu Unidad Popular cuntra i cristiani demucràtici dû Partido Demócrata Cristiano de Chile.

Nni sti tri anni di guvernu Allende circavu di organizzari la società versu lu socialismu o ccu si po diri rifurmi socialisti ccu naziunalizzaziuni dâ nnustria dû rami e rifurma agraria, ppi diri arcuni.

Dittatura ccu lu cumunismu[cancia | cancia la surgenti]

Ci sunnu tanti argumenti ppi e cuntra Allende: li crìtici pàrranu ca vulìa niziari na dittutura comunista ntô paisi, ccu i sô relaziuni soviètici nu esempiu. Ppi Allende videmu tanti iputesi, comu na vittima dû mperialismu miricanu, unni l'amministrazziuni di Nixon vulìa prutiggiri sô ntirissi cummirciali e ecunumici[3].

Li Stati Uniti niziaru nu bloccu ecunumicu cuntra a lu Cili. Ajutaru ecunumicamenti a li partiti di destra comu chiddu dâ dimucrazzia cristiana, unni a CIA secunnu varî documenti mannava finanziamenti a gruppi travagghiannu cuntra lu guvernu.

Allende rimani na figura mpurtanti nta storia pulìtica e sociali dû cuntininti Latinu Miricanu, unni 'a sô morti rimani chinu di misteri. Ppi tanti é nu sìmbolu dâ resistenza, na vìttima dû mperialismu unni era lu primu e ùnicu marixista ccu cuntattu direttu câ demucrazìa[4].

L'inizziu dâ carrera di Pinochet[cancia | cancia la surgenti]

Murìu prisidinti dû Cili lu 11 di sittèmmiru 1973[5] ntô colpu di statu[6] chi marcau l'inizziu dâ dittatura militari di Augusto Pinochet chi durau 17 anni, e chi fu una dî dittaturi cchiù duri dû vintesimu sèculu.

Nuti[cancia | cancia la surgenti]

Ljiami[cancia | cancia la surgenti]