Nelson Mandela

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Nelson Mandela (2008)

Nelson Rolihlahla Mandela, OM (18 di giugnettu di 1918Pretoria, 5 di dicèmmiru 2013), primu Prisidenti dû Sud Àfrica doppu la fini di l'apartheid. Fu a longu unu dî leader dû muvimentu anti-apartheid, e urganizzau videmma azzioni di sabbutaggiu e guirrigghia. Ntô 1993 arricivìu lu Premiu Nobbel pi la paci. Òi è univirsarmenti cunziddiratu n'eròicu cummattenti pâ libbirtati puru siddu duranti lu pirìudu dû riggimi di sicricazzioni razziali arcuni pulìtici, quali Margaret Thatcher e Ronald Reagan, lu trattaru comu un tirrurista.

Lu nomu Madiba è nu tìtulu anurìficu aduttatu dî membri anziani dû clan di Mandela e 'n Sud Àfrica divinni sinònimu di Nelson Mandela.

Anni juvinili[cancia | cancia la surgenti]

Nelson Mandela nascìu a Qunu ntô Transkei. Sô patri Hendry Mphakanyiswa Gadla, fu capu di Mvezo, nu nicu villaggiu situatu supra li rivi dû ciumi Mbashe. A l'etati di setti anni, Rolihlahla Mandela divinni lu primu membru dâ sô famigghia a friquintari la scola, e fu macari lu locu 'n cui ci vinni datu lu nomu ngrisi "Nelson" di parti di nu nzignanti mitudista. Sô patri murìu quannu avìa 10 anni, e Nelson friquintau na scola missiunaria Wesleyan situata a anticchia distanza dû palazzu dû prìncipi riggenti. Siquennu li cumminzioni Xhosa fu nizziatu a l'etati di 16 anni, e friquintau lu Clarkebury Boarding Institute, mparannu la cultura uccidintali. Uttinni lu sô Junior Certificate 'n dui anni, mmeci di li 3 privisti.

A l'etati di 19 anni, ntô 1934, Mandela si trasfirìu ô Weslayan College di Fort Beaufort, pressu lu quali tanti rijali Thembu friquintavanu, e nizziau a ntirissarsi â boxe e â cursa. Doppu avìrisi mmatriculatu, accuminzau un cursu di laurea ntô campu di l'arti pressu la Fort Hare University, unni ncuntrau Oliver Tambo, ca divinni sô cullega e l'amicu di na vita.

 fini dû sô primu annu participau ô boicottaggiu urganizzatu dû cunzigghiu rapprisintativu dî studenti contra li pulìtichi univirsitarii, e pirchissu ci fu spiatu di abbannunari Fort Hare. Lassau 'n dirizzioni di Johannesburg, unni cumpritau lu sô pircursu univirsitariu pressu la University of South Africa (UNISA) pi currispunnenza, appoi accuminzau na laurea 'n liggi pressu la Wits University.

Attivitati pulìtica[cancia | cancia la surgenti]

Di juvini studenti di liggi, Mandela fu cuimmurciutu nta l'uppusizzioni a lu minuritariu riggimi vrancu/jancu/biancu ca nijava li dritti pulìtici, suciali e ecunòmici dâ majuranza niura sudafricana. Juncènnusi a l'African Nation Confree ntô 1942, dui anni doppu funnau la cchiù juvinili Youth League nzèmmula cu Walter Sisulu, Oliver Tambo e àutri.

Doppu la vittoria elitturali dû 1948 di parti dû Partitu Nazziunali cu la sô pulìtica pro-apartheid di sicricazzioni razziali, Mandela si distinguìu ntâ campagna di risistenza dû 1952 urganizzata di l'ANC e nta l'assimbrea pupulari di lu pòpulu dû 1955, la cui aduzzioni dâ Carta dâ Libbirtati stàbbilì lu funnamintali prugramma dâ causa anti-apartheid.

Duranti stu pirìudu Mandela e lu sô cumpagnu abbucatu Oliver Tambo gistiru l'ufficiu ligali Mandela e Tambo furnennu cunzulenzi ligali gratuiti o a vasciu costu pi li tanti niuri c'avissiru ristati autrimenti senza rapprisintanti ligali.

Niziarmenti cuimmurciutu ntâ battagghia di massa nun-viulenta, iddu e 150 àutri pirsuni foru arristati lu 5 di dicèmmiru di 1956 e accusati di tradimentu. Siquìu un viulentu prucessu pi tradimentu duratu dû 1956 ô 1961, ô tèrmini di lu quali tutti foru assurvuti. Mandela e li sô culleghi accittaru la causa armata doppu l'uccisioni di manifistanti disarmati a Sharpeville ntô marzu dû 1960 e la succissiva ntirdizzioni di l'ANC e d'àutri gruppi anti-apartheid.

Arrestu e ditinzioni[cancia | cancia la surgenti]

Ntô 1961 divinni lu cumannanti di l'ala armata Umkhonto we Sizwe di l'ANC ("Lanza dâ nazzioni", o MK), dâ quali fu cufunnaturi. Cuurdinau la campagna di sabbutaggiu contra l'asèrcitu e l'ubbiettivi di lu cuvernu e fici chiani pi na pussìbbili guirrigghia siddu lu sabbutaggiu avissi fallutu pi pòniri fini a l'apartheid. Cugghìu macari sordi pi lu MK a l'àstiru, e dispunìu allinamenti para-militari, visitannu vari cuverni africani. Nta l'austu 1962 fu arristatu doppu ca la CIA nfurmau la pulizzìia, e fu mpriggiunatu pi 5 anni cu l'accusa di viaggi nun ligali a l'àstiru e ncitamentu ô sciòpiru.

Mentri Mandela era 'n priggiuni, la pulizzìa arristau mpurtanti capi di l'ANC l'11 di giugnettu di 1963 pressu la Liliesleaf Farm, Rivonia. Mandela fu cuimmurciutu, e a lu prucessu di Rivonia, Nelson Mandela, Ahmed Kathrada, Walter Sisulu, Govan Mbeki, Andrew Mlangeni, Raymond Mhlaba, Elias Motsoaled, Walter Mkwayi (scappatu duranti lu prucessu), Arthur Goldreich (scappatu dâ priggiuni prima dû prucessu), Dennis GOldberg e Lionel "Rusty" Bernstein foru ncurpati di sabbutaggiu e crìmini equivalenti a lu tradimentu (ma cchiù fàcili pi lu cuvernu di dimustrari). Joel Joffe, Arthur Chaskalson e George Bizos foru parti dâ squatra di difisa ca rapprisintau l'accusati. Tutti a ccizzioni di Rusty Bernstein foru attruvati curpèvuli e cunnannati a l'ergàstulu lu 12 di giugnu di 1964. La mputazzioni ncludìa/nchiudìa lu cuimmurcimentu nta l'urganizzazzioni d'azzioni armata, 'n particulari di sabbutaggiu (di lu quali crìmini Mandela si dichiarau curpèvuli) e di cuspirazzioni p'aviri circatu d'ajutari l'àutri paisi a mmadiri lu Sud Africa (dû quali crìmini Mandela si dichiarau nun curpèvuli). Pi tutti li succissivi 26 anni, Mandela divinni sempri majurmenti cuimmurciutu nta l'uppusizzioni a l'apartheid nzinu ô puntu ca lu slogan "Nelson Mandela Lìbbiru" divinni l'urlu di tutti li campagni anti-apartheid di lu munnu.

Mentri era 'n priggiuni, Mandela fu 'n gradu di spidiri un manifestu a l'ANC ca vinni pubbricatu lu 10 di giugnu di 1980 e lu cui testu ricitava:

Rifiutannu n'ufferta di libbirtati cunnizziunata 'n canciu di na rinuncia â lutta armata (frivaru di 1985), Mandela ristau 'n priggiuni nzinu a lu frivaru di lu 1990, quannu lu sustegnu dâ campagna di l'ANC e dî prissioni ntirnazziunali purtau ô sô rilassu l'11 di frivaru1993 supra òrdini dû prisidenti di statu F.W. de Klerk e â fini dâ pruibbizzioni ntê cunfrunti di l'ANC. Mandela e de Klerk uttinniru lu premiu nobbel pi la paci ntô 1993. Mandela avìa già statu 'n pricidenza primiatu cu lu premiu Sakarov pi la libbirtati di pinzeru ntô 1988.

Prisidenza di l'ANC e prisidenza dû Sud Àfrica[cancia | cancia la surgenti]

Comu prisidenti di l'ANC (giugnettu di 1991 - dicèmmiru di 1997) gistìu nu granni cirimuniali e campagni nun cumpititivi contra de Klerk pi la nova càrrica di prisidenti dû Sud Àfrica. Mandela vincìu, addivintannu lu primu capu di statu di culuri. De Klerk fu numinatu vici prisidenti.

Comu prisidenti, (maju di 1994 - giugnu di 1999), Mandela prisidìu la transizzioni dâ liggi minuritaria e di l'apartheid, vincennu lu rispettu ntirnazziunali pi lu sô appoju â ricunciliazzioni nazziunali e ntirnazziunali. Arcuni radicali foru diluduti dî mancati cunquisti suciali duranti lu pirìudu dû sô cuvernu e 'n particulari modu dâ ncapacitati dû cuvernu d'arginari la crisi di l'AIDS.

Mandela stissu ammittìu doppu lu sô cuncedu ca forsi avìa cummisu quarchi erruri ntô carculari lu pussìbbili pirìculu/prìculu dirivanti di l'epidimìa di HIV/AIDS. Chistu fu principarmenti tràggicu 'n virtuti di lu fattu ca la raggiuni pi cui avìa statu vutatu era chidda di migghiurari la vita dâ majuranza niura sud africana, e mmeci a causa di sta liggirizza putissi èssiri 'n parti rispunzàbbili di miliuna di morti.

Mandela fu macari criticatu pi la sô stritta amicizzia cu capi di statu quali Fideli Castru e Moammar Al Qadhafi, ch'iddu chiamava li sô "cumpagni 'n armi". La sô dicisioni di mpignari li truppi sud africani pi scunfiggiri lu gorpi dû 1998 a Lesotho resta videmma n'argumentu cuntraversu.

Mandela si maritau 3 voti. Lu sô primu matrimoniu cu Evelyn Ntoko Mase accabbau cu nu divorziu ntô 1957 doppu 13 anni, lu sô sècunnu matrimoniu cu Winnie Madikizela accabbau cu na siparazzioni (aprili di 1992) e un divorziu (marzu di 1996) alimintatu di disaffizzioni pulìtichi. A lu sô uttantèsimu cumpriannu Mandela maritau Graça Machel, vìduva di Samora Machel, lu prisidenti funnaturi muzzammicanu e alliatu dell'AnC uccisu 'n nu ncidenti aèriu 15 anni prima.

Ritiru[cancia | cancia la surgenti]

Bill Clinton e Nelson Mandela lu 4 di giugnettu di 1993

Doppu lu sô ritiru dâ càrrica di prisidenti ntô 1999, Mandela prusiquìu p'addivintari un sustinituri di na multitudini d'urganizzazzioni pî dritti suciali e umani. Arricivìu tanti anurificenzi straneri, nclusu l'Order of St. John di Riggina Lisabbetta II e la Presidential Medal of Freedom di George W. Bush.

Mandela è una di l'ùnichi dui pirsuni cu urìggini nun inniani (Madre Teresa è l'àutra) a aviri uttinutu lu Bharat Ratna, lu cchiù àutu ricanuscimentu civili innianu, ntô 1990.

Comu asempiu dâ sô appruvazzioni pupulari, ntô sô tour dû Canada ntô 1998, nclusi na cunfirenza ntô Skydome dâ citati di Toronto unni parrau a 45,000 studenti ca lu ncitaru cu nu ntenzu applausu. Ntô 2001, fu lu primu straneru a èssiri citadinu unurariu canadisi comu unu dî picca capi straneri a arriciviri l'Order of Canada.

Ntô 2003, Mandela fici arcuni pulèmici discursi, attaccannu la pulìtica stranera di l'amministrazzioni di George W. Bush, prucramannu Bush nu razzista pirchî nun siquìa l'Urganizzazzioni dî Nazzioni Uniti e lu sô sicritariu ginirali Kofi Annan supra lu tema dâ guerra 'n Iraq. "È pirchî ora lu sicritariu ginirali di l'ONU è n'omu di culuri? Nun ficiru mai chistu quannu lu sicritariu ginirali era un vrancu", Mandela dicìu.[1] Succissivamenti dd'annu, cunfirìu lu sô supportu â campagna di riccota di funni pi l'AIDS chiamata 46664 comu lu sô nùmmuru di priggiuneru.

Ntô giugnu di 2004 a l'etati di 85 anni, Mandela annunciau ca s'avissi vulutu ritirari dâ vita pùbbrica. La sô saluti adava dicrinannu nta l'ùrtimi anni e iddu vulìa spènniri dû tempu câ sô famigghia pi quantu la sô saluti ci nn'avissi cuncessu. Fici na ccizzioni, comegghiè, pi lu sô mpegnu ntâ lutta contra l'AIDS. Ntô giugnettu di 2004 abbulau a Bangkok pi parrari â XV cunfirenza ntirnazziunali supra l'AIDS, 2004.

Lu 23 di giugnettu di 2004 la citati di Johannesburg cunfirìu lu cchiù àutu anuri a Mandela garantènnucci la libbirtati dâ citati a na cirimonia 'n Orlannu, Soweto.

Bibliografìa[cancia | cancia la surgenti]

Liami sterni[cancia | cancia la surgenti]

Pridicissuri:
Frederik Willem de Klerk
(Prisidenti statali dû Sud Àfrica)

Primu prisidenti dû Sud Àfrica

Succissuri:
Thabo Mbeki

Fonti[cancia | cancia la surgenti]

La fonti di st'artìculu è Uicchipidia Taliana:

http://it.wikipedia.org/wiki/Nelson_Mandela