John Maynard Keynes

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
JM Keynes, â manu dritta, 1946
« Lu capitalismu nun è ntilligenti, nun è beddu, nun è giustu, nun è virtuusu e nun pruduci li beni nicissari. Nzumma, nun ni piaci e stamu accuminzannu a sdilliggiàrilu. Ma quannu n'addumannamu cosa mintìricci ô sò postu, n'arristamu annavarati.[1] »
(John Maynard Keynes)


John Maynard Keynes, primu Baruni Keynes di Tilton (Cambridge, 5 di giugnu 1883Tilton, 21 di aprili 1946), fu nu econumista britànnicu, cunziddiratu lu cchiù granni dû sèculu XX secunnu a tanti.

Veni ricurdatu supratuttu p'aviri sustinutu la nicissitati dû ntromissioni pùbbricu nta l'econumìa cu misuri di pulìtica munitaria, picchì câ dumanna unita dèbbuli nun rinesci a garantiri l'occupazzioni china.

Li soi idei foru sviluppati e furmalizzati ntô doppu guerra di l'econumisti keynesiani (dâ scola keynesiana). Pi chissu veni cunziddiratu lu patri dâ macroeconumìa muderna.


Rifirimenti[cancia | cancia la surgenti]

  1. Maffettuni, Sebastianu, Ricchezza e nobiltà, L'espresso n. 47 annu LII dû 30 di nuvèmmiru 2006

Lijami di fora[cancia | cancia la surgenti]

(tutti pi talianu)