George Orwell

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
George Orwell

George Orwell (Motihari, India, 25 di giugnu 1903 - Londra, 21 di jinnaru 1950) nomu d'arti di Eric Arthur Blair, era nu scritturi ngrisi. È cchiù canusciutu pâ littiratura distòpica. Orwell fici sempri la sò attività littiraria nparallelu cu chidda di jurnalista e attivista pulìticu. Si difinì sempri sucialista ma li soi forti crìtichi di l'Unioni Suviètica e dû stalinismu cci purtaru a scuntràrisi cu na parti dâ sinistra di l'èbbica e passari comu n'"anàrchicu". Eccu lu quatru mintali e pulìticu di stu scritturi ca uddiava tutti li riggimi, a cuminciari di chiddi fascisti e passannu pi chiddi suviètici. "1984" è lu "Granni Frati" (ca ora quarcunu mancu sapi chi era e ci pari ca su mmintò la televisioni...) sunnu sìmmuli e, ntô stissu tempu, cuncintrati dî "paranoii" di Orwell: ma lu prubbrema cchiù grossu ca iddu voli mèttiri a focu nun è chiddu dî rittaturi ca ponnu allurdari lu munnu o chiddi ca già lu allòrdanu, simmai lu fattu ca cuegghiè, puru lu megghiu rivuluzziunariu, s'iddu è misu ê stritti, s'iddu ci attròvanu lu puntu dèbbuli, finisci pi tradiri a l'amici, li cumpagni, li sintimenti, l'idìi propi e a iddu stissu: la carni si scanta tantu quantu lu ciriveddu: l'omu è dèbbuli e a l'Umanità nun si pò aviri nudda fiducia. Chistu - e tutti li libbra di Orwell - sunnu di lèggiri e di pinzàrici supra.


Biografìa[cancia | cancia la surgenti]

George Orwell nascìu di na famigghia d'urìggini scuzzisi. Lu patri, anglu-indianu, era funziunariu di l'amministrazzioni britànnica in India.

Lu sò nomu è ricurdatu suprattuttu pû cuntribbutu chi desi â littiratura distòpica (Utopia dû latu oppustu), chi utilizzau cchiù voti nnâ lutta contrô totalitarismu.

Murìu di tuberculosi lu 21 di jinnaru 1950, nta nu spitali di Londra.

Curiusità[cancia | cancia la surgenti]

  • Aldous Huxley fu prufissuri di Orwell pûn simestri a Eton.
  • La sò muggheri Eileen fu addeva di J.R.R. Tolkien.
  • "Omaggio alla Catalogna" eni nu rumanzu unni iddu cunta dâ guerra civili spagnola, quannu anàrchici e cumunisti e àutri cummattenti dimucràtici si scuntràvanu cu li falancisti di Francu e iddu, Orwell, cummattìa nzèmmula cu li libbirtari nzinu a quannu s'attruvaru, l'anàrchici, a sparàrisi chî stissi cumunisti.


Bibliografìa[cancia | cancia la surgenti]

Saggìstichi (na scelta)[cancia | cancia la surgenti]