Ciuri

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
bùsciula Nota disambigua - Siddu stai circannu àutri cuntesti dâ palora Ciuri , talìa Ciuri (disambiguitati).
Dùdici sparaggî ciuri o nciuriscenzi.

'N butànica, lu ciuri (scrittu macari comu çiuri, xiuri, hiuri, sciuri) esti nu fustu mudificatu pâ funzzioni ripruduttiva. Li sò fogghî si dìcinu antufilli.

Anatumia[cancia | cancia la surgenti]

Lu ciuri eni fattu di virticìlli, ca sunnu strutturi furmati di ruppa di antufilli; nu tìpicu ciuri di n'angiusperma havi comu virticilli lu càlici, la corolla, lu ginèceo, l'andròceo, c'hannu comu elementi rispittivamenti li sèpali, li pètali, li carpelli e li stami.

Significatu biològgicu[cancia | cancia la surgenti]

Lu ciuri è lu mezzu evolutivu pâ ntirnalizzazziuni dû gamitufìtu. Iddu havi accussì modu di pirpitrari lu ciclu apludiplonti nnipinnentimenti dô mezzu acquosu.

Ciuri comu dicurazziuni[cancia | cancia la surgenti]

Lu ciuri è spissu la parti cchiù bedda e appariscenti di na chianta, ginirarmenti cu pètali culurati e spissu ciaurusi.

Lijàmi nterni[cancia | cancia la surgenti]