Vittoriu Butera

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Cercamu perzuni de Calabbria nteressati a scrìviri artìculi, grandi o pìcculi, 'n calabbrisi pe' 'u nostru progettu nciclupèdicu Wikipedia. Nci potìti scrìviri chidu ca volìti (pe' esempiu l'artìculi supra 'i cumuni calabbrisi). Ma pe' favuri, lasciàti una traduzioni d'i paroli diffìcili e ndicàti 'a pruvenienza de 'a parrata calabbrisi usata. Nun mporta se siti riggitanu, catanzarisu, cusentinu, de Cutroni, o de Vibbu, sempri calabbrisi siti! Grazi.

abbiccidariu St'artìculu è scrivutu 'n sicilianu standard, si stai circannu l'artìculu scrivutu 'n calabrisi d'I Cujjienti (CZ), vidi Vittoriu Butera/Calabbrisi-Cujjienti (CZ) .


Vittoriu Butera (Cujjienti, 23 di dicèmmiru 1877Catanzaru, 25 di marzu 1955) fu un pueta di lingua calabbrisa.

Biografìa[cancia | cancia la surgenti]

Nascìu a Cujjienti ntô 1877 e vinni addivatu dâ nanna, ca sò matri murìu picca tempu doppu di quannu iddu avìa nasciutu. Fici li scoli elimintari a Cujjienti e li cuntinuau nta tanti àutri citati: La Spezzia, Catanzaru, Missina e a Nàpuli, unni nta lu 1905 si pigghiau la làuria 'n ncignirìa. Travagghiau pi un pocu di tempu a Roma, a Palermu e a Crutoni; appoi difinitivamenti si firmau a Catanzaru unni avìa pigghiatu lu postu comu ncigneri nni l’Amministrazzioni Pruvinciali.

Ntô 1949, quannu trasìu 'n pinzioni, cummintu dî sò amici, s'addicidìu a pubbricari la prima raccorta di puisìi titulata "Prima cantu e doppu cuntu". Àutri raccorti foru pubbricati doppu la sò morti: "Tuornu e ccantu, tuornu e ccuntu" e "Inedite" .

Li puisìi di Butera sunnu fàuli 'n versi ca cuntènunu nzignamenti murali tradizziunali. Butera usa li mètrichi dî faulisti dû XVIII e dû XIX sèculu (pi es., Tommasu Crudeli o li traduzzioni di li fàuli di Krylov fatti di Vincenzu Monti), ma nta la parrata dâ sò cità Cujjienti. Li prutacunisti di li sò fàuli sù l'armali ca pàrranu (tra chiddi cchiù pupulari: A licerta e ru curzune, E furmiche e ru voi, A cuniglia e ra duonnula) oppuru uggetti (E due commise, A naticchja e ra fermatura).

Asempiu[cancia | cancia la surgenti]

U MUCCATURU E RA SACCA[1]

'A sacca de 'na giacca,
Vidìennu 'u muccaturu
'Ntuornu listatu scuru,
Addimannàu: - Ppecchì
Si' ttinciutu ccussì?
- Ma cumu? Viramente
U nn'hai saputu nente?
A ru patrune miu
L'è mmuortu, chiru ziu
Chi l'ha llassatu tuttu,
E mmo, dìcica, 'u luttu
L'haju 'e portare iu! -

Òpiri[cancia | cancia la surgenti]

  • Tuornu e ccantu, tuornu e ccuntu: liriche e favole inedite Roma: Vittorio Bonacci,1960
  • Inedite di Vittorio Butera, Soveria Mannelli: Rubbettino, 1978
  • Canti e Cunti a cura dû Centru Studî "Vittoriu Butera". Stampa Sud - Lamezia Terme 2007
  • Prima cantu e ddoppu cuntu, Roma: Vittorio Bonacci, stampa 1949
  • Canta pueta, a cura di Vincenzu Villella e Carlu Cimino, Lamezia Terme: La Modernissima, 1990
  • Antologia poetica, cu un sàggiu ntruduttivu di Petru Pizzarelli e noti di Umbertu Di Stilo, Cusenza: Pellegrini, 1984

Rifirimenti[cancia | cancia la surgenti]

  1. Vittoriu Butera [1]