Trattatu Mallarino-Bidlack

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Lu canali di Panamà

Lu Trattatu Mallarino-Bidlack fu un trattatu firmatu lu 12 di dicèmmiru, 1846, tra Nova Granada (oggi Colombia) e li Stati Uniti. Fu chiamatu ufficialmenti Tratado de Paz, Amistad, Navegación y Comercio («Trattatu di Paci, Amicizzia, Navigazzioni e Cummerciu»), e nprincipiu fu un accordu di riciprucitati cummirciali tra tutti dui paisi; però riniscìu a èssiri lu primu prucessu giudizziariu nnû quali li Stati Uniti si ntrumìsiru econumicamenti ntâ lingua di terra di Panamà, chi a ddu tempu facìa parti dâ Nova Granada.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Doppu ca la Granni Colombia si sciugghìu ntô 1830, la riggiuni di Panamà si stabbilìu comu nu statu ndipinnenti tra lu 1840 e lu 1841. Duranti stu brevi piriudu di ndipinnenza, lu Sigritariu d'Affari Esterni di Panamà, Mariano Arosemena accabbau li culliganzi cu lu Regnu Unitu, li Stati Uniti e la Francia pi prutèggiri sta lingua di terra, e lassàrila stari niutrali.

Quannu la lingua di terra di Panamà ritrasìu lu statu di Nova Granada ntô 1841, lu cuvernu di Nova Granada vulìa cuntinuari a cuntrullari stu tirritoriu.

Cu sta ntinzioni, lu ministru d'Affari Esterni dâ Nova Granada, Manuel María Mallarino si ncuntrau cu Benjamin Bidlack dî Stati Uniti, avvisànnucci pi tèniri cura ca lu Regnu Unitu vulìa cuntrullari li banni cchiù mpurtanti ntèrmini dû cummerciu di l'Amèrica. La Nova Granada pruposi ê Stati Uniti ca pâ garanzia ca Nova Granada putìa cuntinuari a cuntrullari stu tirritoriu, li Stati Uniti putìssiru ricìviri li vantaggi di trasportu e cummerciu.

Dunca, tutti dui firmaru lu Trattatu di Paci, Amicizzia, Navigazzioni e Cummerciu lu 12 di dicèmmiru ntô 1846. Nfatti, st'accordu era dannusu pi Panamà, spiciarmetni l'artìculu 35, unni li Stati Uniti prumittìanu di garantiri la niutralitati dâ lingua di terra e lu lìbbiru trasportu tra l'oceani Pacìficu e Atlànticu, criannu la scusa pi ntrumittìrisi nni l'affari di Panamà.

Suntu dû trattatu[cancia | cancia la surgenti]

Chissi sunnu li punti cchiù mpurtanti di l'artìculu 35:

  • Lu pòpulu dî Stati Uniti godi nta tutti li porti dâ Nova Granada, nchiudennu la lingua di terra di Panamà, la franchizza pû cummerciu e pâ navigazzioni.
  • Lu cuvernu di Nova Granada garantisci ô cuvernu dî Stati Uniti lu dirittu dû trasportu lìbbiru attraversu la lingua di terra di Panamà.
  • Li Stati Uniti garantìscinu â Nova Granada, la cumpreta niutralitati dâ lingua di terra di Panamà, cu l'obbiettivu ca finu ca stu trattatu asisti, lu trasportu tra un mari a l'àutru arresta lìbbiru.
  • Li Stati Uniti garantìscinu ntâ stissa manera, tutti li diritti dâ supranità chi teni la Nova Granada supra stu tirritoriu.

Cu stu trattatu s'accumenzanu ufficialmenti li culligamenti ecunòmici, suciali e pulìtici dî Stati Uniti cu Panamà, cû risultatu ca ritardau la siparazzioni di Panamà dâ Nova Granada duranti la secunna mitati dû sèculu XIX.

Liami esterni[cancia | cancia la surgenti]