Tachiuni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Alt text
N'immaggini nun vali recimila palori. Siccòmi nu tachiuni si mòvi sèmpri cchiu viloci râ luci, nunnèni fattibili viririlu abbicinarisi. Ruoppu ca nu tachiuni ni passau ô cantu, putissimi viriri ppariri ru mmàggini ca partunu 'n dirizzioni opposti. A lìnia nìvira jè l'onta d'urturadiazzioni ri Cherenkov, mustrata sulu ppi 'nattimu 'nto tiempu. St'iffèttu a mmàggini duppia è cchiu significatifa ppi n'ussirvaturi ca s'attrova dirittiamenti nta lu pircorsu di l'uggettu supirlustrusu ('nta su isèmpiu a sfera, culurata 'n griggiu). A forma ri ddestra di culùri blù è l'immaggini furmata ri nu raggiu di luci spustata versu lu blu-doppler c'arriva a l'ussirvaturi ca s'attrova a l'àpici dei linii nìviri di Cherenkov— dâ sfera mentri s'avvicina.
A mmaggini di manca rùssa è furmata di lustru russu-doppler ca lassa a sfera duoppu ca suprassau l'ussirvaturi.
Siccòmi l'uggettu arriva prima dâ luci, l'ussirvaturi nun bìri nènti finu a quannu a sfèra surpassau l'ussirvaturi, e duoppu l'immaggini ca talìa l'ussirvaturi s'addividi nta unu dei dui sfèri ca stanu arrivannu (a destra) e nta sfera ca sta partiennu (a manca).

Nu tachiuni (di lu grècu ταχύς takhus, "vilòci" + lu suffissu angrisi: -on "particedda limintari") è na particedda subbatomica iputetica ca si mòvi cchiu bilòci râ luci.
Ntâ tiurìarilativitati spiciàli nu tachiuni avissi a ssiri na particedda ccu quattru mumenti spazziali e nu tiempu propriu ammagginariu.
Nu tachiuni s'avissi a truvàri ntâ na purzioni spazziali di nu grafu di lu mumentu inirgeticu.
Dunqui, nun ppò gghiri a bbilucitati cchiu vasci ri chiddi dâ luci.
Siccomi nu tachiuni si mòvi cchiu bbiloci râ luci, nun u putièmu viririlu avvicinari.
Duoppu ca nu tachiuni ni surpassau avissimu a putìri virri dui mmaggini ri iddu ca appajunu e pàrtunu ppi dirizzioni opposti.
A linìa nivìra è lu sciocchi dâ radiazzioni di Cherenkov, mustratu sulu nta lu mumentu di lu tiempu.
St'iffettu di mmaggìni duppia è chiddu ca s'avissi a virri cchiu ssai ppi n'ussirvaturi ca s'attrova dirittamenti nta lu pircorsu di n'uggettu superlustru (nta stu isempiu na sfera, mustrata 'n griggiu).