Stati Uniti

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
(Rinnirizzata di Stati Uniti dâ Merica)
United States of America
Bannera di Stati Uniti Stemma di Stati Uniti
(Bannera) (Stemma)
Muttu: E pluribus unum

"D'assai, uno"

Innu: "The Star-Spangled Banner"
Mappa di Stati Uniti
Capitali Washington, D.C.
38°53′ N 77°02′ W
La cchiù granni citati Nova York
Lingui ufficiali ngrisi (de facto)
Cuvernu Federal constitutional republic
Joe Biden
Independence Template:Nobold
{{{established_events}}}
{{{established_dates}}}
Aria
 • Tutali
 • Acqua (%)
 
9,631,420 km² (3rd)
4.87
Pupulazzioni
 • 2024 est.
 • 2000 census
 • Dinsità
 
300,000,000 (3rd)
281,421,906
31/km² (172nd)
GDP (PPP)
 • Tutali
 • Per capita
2006 stima
$13,020,861m (1st)
$43,444 (4th)
Munita United States dollar ($) (USD "$")
Fusu urariu
 • Stati
{{{time_zone}}} (UTC-5 to -10)
{{{time_zone_DST}}} (UTC-4 to -10)
Internet TLD .us .gov .mil .edu
Prifissu telefònicu +1
Lu nglisi è de facto la lingua dû guvernu miricanu; Lu Spagnolu la secunna cchiù cumuna è. Nglisi, Spagnolu, Francisi, Carolinianu, Chamorro, Hawaiianu, Italianu e Samoanu sunnu arricanusciuti ufficiarmenti di vari stati e nazzioni.

Nazzioni di la Mèrica dû Nord cu capitali Washington, li Stati Uniti (o li Stati Uniti dâ Mèrica) su pupulati di circa 300 miliuna d'abbitanti. La sò citati cchiù granni è Nova York (o Nova Jorca). Àutri cità mpurtanti sunnu Los Angeles, San Franciscu, Detroit, Miami, Dallas, Memphis, San Diegu, Chicagu, e New Orleans.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Antica culonia ngrisa, accanzau la nnipinnenza lu 4 di giugnettu1776.

Lu diciannuvèsimu sèculu fu marcatu di la Guerra Civili tra lu Nord e lu Sud.

Ntô vintìsimu sèculu la so' mpurtanza pulìtica aumintau grazzî ô sviluppu nnustriali.

Li vittorî dâ Secunna Guerra Munniali e dâ Guerra Fridda cunfirmaru li Stati Uniti comu superputenza.

Giografìa[cancia | cancia la surgenti]

Cunfinanti a Nord cu lu Canada e a sud cu lu Mèssicu, lu tirritoriu dî Stati Uniti cunta puru l'arcipèlagu di l' Hawaii e l' Alaska cchiù a Nord, chi custituiscinu du' dî 50 stati, e vari àutri ìsuli di supirficî e mpurtanza rilativa.

Viditi puru:[cancia | cancia la surgenti]


Divisioni pulìtichiStati Uniti La bannera dî Stati Uniti
Stati Alabama | Alaska | Arizona | Arkansas | California | Carolina dû Nord | Carolina dû Sud | Coloradu | Connecticut | Dakota dû Nord | Dakota dû Sud | Delaware | Florida | Georgia | Hawaii | Idaho | Illinois | Indiana | Iowa | Kansas | Kentucky | Louisiana | Maine | Maryland | Massachusetts | Michigan | Minnesota | Mississippi | Missouri | Montana | Nebraska | Nevada | New Hampshire | New Jersey | New Mexico | New York | Ohio | Oklahoma | Oregon | Pennsylvania | Rhode Island | Tennessee | Texas | Utah | Vermont | Virginia | Washington | Virginia Uccidintali | Wisconsin | Wyoming
Capitali Distrittu di Columbia
Dipinnenzi Samoa Miricana | Ìsula Baker | Guam | Ìsula Howland | Ìsula Jarvis | Atollu Johnston | Kingman Reef | Atollu di Midway | Ìsula Navassa | Ìsuli Marianni Sittintriunali | Atollu di Palmyra | Puertu Ricu | Ìsuli Virgin | Ìsula di Wake


Paisi dû Munnu | Amèrica
Amèrica Sittintriunali: Canadà | Stati Uniti | Mèssicu
Amèrica Cintrali: Aiti | l'Antilli | (li) Bahama | Belizi | Barbados | Costa Rica | Cubba | Dominica | Guatemala | Giamaica | Grenada | Honduras | Nicaragua | Panamà | Ripùbbrica Duminicana | El Salvador | Saint Kitts e Nevis | Santa Lucia (nazzioni) | Saint Vincent e Grenadine | Trinidad e Tobagu
Amèrica Miridiunali: Argintina | Bolivia | Brasili | Cili | Colombia | Ecuaturi | Gujana | Paraguai | Perù | Surinami | Uruguai | Venezzuela