Spirimentu di Young supra a doppia ciacca

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
« Tutta a micànica quantistica si pò diduciri pinzandu attintamenti all'impricazziòni di stu singulu spirimentu »
(Richard Feynmann)
Li fissuri distanziati apprussimativamenti 2 cintimetri e mienzu.

Lu spirimentu ra doppia ciacca 'nta micànica quantistica jè nu spirimentu sprummintatu di lu fisicu Tummasu Young c'ammostra l'insiparabbilitàti di l'onda e râ particedda, a duppia natura rô lustru, di lu littroni e jautri particeddi quantistichi.

Lu spirimentu[cancia | cancia la surgenti]

Lu stissu stigghiu, na ciacca graputa versu rui ciacchi grapùti (Ppi piaciri nutati li sirici bandi d'uscillazzioni.)

Stu spirimèntu jè ppi davèru semprici. Abbisogna sulu ri na duppia ciacca comu chidda ca si viri nta l'immaggini, quarchi cosa ppi tèniri a doppia ciacca fèmma, e nu bònu laser comu chiuddu usatu rei mastri-muraturi ppi "disignari" linìi ritti quannu stannu travagghiannu ca custruisciunu quarchi cosa.
Lu laser avi na bbasi accussì ca pò ssiri spustatu sulu si si voli.
Lu scopu jè chiddu ri puntari in dirizzioni rô puntu cintrali rei dui ciacchi a mienzu mèttru i distanza.
Quarchi cosa comu nu schermu ppi virìrisi i firmi e i partiti i caucju o na parìti bianca liscia jè misa a l'autra bbànna râ doppia ciacca a quarchi mèttru ri distanza.
Quannu tuttu è prontu e si manna lu fasciu laser, si vìrunu supra lu schermu nu fasciu i lustru e unu ri scuru.

J jè a distanza ntra li rui spaccazzi. J = Dλ/B "D" = dist. S2 nzinu a F, λ = lunghizza d'onda, B = distanza ri a nzinu a b

Li laser sunu stigghi ca appruduciunu unu o cchiu futòni appèna ca unu ci runi na pocu r'ilittricitati. Lu futòni o li futòna vènunu fora ri nu pirtùsu vèramenti nicu ntra nu piriòdu ri tiempu ca si canusci.
A vilocitati ra luci jè canusciuta, accussì ca si pò sapìiri quannèni ca li futoni appajunu sopra a lu schermu. Quannu li futòna sunu pruduciutu unu â vota, chiddu ca si viri supra lu schermu sunu pizzuddi i lustru 'ndividduali.
Si li futòni jèrunu ondi allura unu s'aspittassi ca niscissiru rei spaccazzi ppi jinciri na purzioni ranni rô schermu, ma chissu nun succèri mai.
Si lu futòni jèrunu particeddi allura unu s'aspittassi c'avvissiru appariri rui punticeddi supra lu schermu cunnèssi cu lu laser tràversu li rui spaccazzi ntô mienzu.
Ma chissu nun succèri mancu.
Quannu lu scenzatu Tummasu Young fici stu sprimentu pâ prima vôta, iddu ci sappi rari na spiecazzioni sulu pinzannu ca lu lustru jèra quarchi cosa ri simili a l'ondi ro mari.
Pinzau ca l'ondi ri lustru si muvieunu ra surcenti luminosa comu nu l'ondi si muvieunu circularmenti nta nu lacu unni ci avja statu jttatu nu pizzuddu ri petra e ca quannu li frunti d'unna arrivaunu a li rui spaccazzi l'unda urigginali s'addividìa e s'apprisintaunu rui diffirenti ondi ri du mumentu in poi.
Jèra sèmprici accussìni cumprènniri comu li rui ondi novi intiraggieunu ppi pruduciri li strisci ri lustru e ri scuru (di solitu ciamati "bandi") supra a lu schermu.


Ma ca accuminzaunu li prubblemi. Lu lustru nun s'apprisintava supra lu schermu comu formi d'onda ri chiddi ca si virunu supra li scugghieri rô mari.
Lu lustru s'antisi a diri comu a sciami ri futòni ca 'ndividduarmenti sbattieunu supra a lu schermu.
E, ccu surprisa, nu sìngulu futòni putìa 'ntirfiriri ccu iddu stissu comu si jèra na singula onda ca suddisfava a discrizzioni d'onda urigginaria, addividìrisi nta rui ondi e tràsiri nta li rui spaccazzi ri lu stigghiu a doppia fissùra e dunqui agghicàrisi ntâ lu schermu.

'Mpurtanza pâ fisica[cancia | cancia la surgenti]

Stu spirimentu râ doppia ciacca addivintau lu spirimèntu mintàli classicu pâ so dimustrazzioni rei stranizzi dô munnu quantisticu

'Mpurtanza pâ filosufìa[cancia | cancia la surgenti]

Lu spirimentu ra doppia spaccazza jàppi nu granni 'ntiressi piei filosufi e chiddi 'ntirissati ri filusofia, picchini lu cumpurtamentu miccanicu quantisticu mostra ca n'amu a sfurzari ri mintiri in discussioni li nostri idei supra a li cuncetti classici comu a:

  • li "particeddi",
  • "ondi",
  • "locu",
  • "muvimientu ri nu postu all'autru" e
  • "ussirbazzioni".

A spirienza nta lu munnu micruscopicu rei particeddi sub-atomichi ni porta a ri-cuncittualizzari a maggiur parti ra nostra cuncizzioni ri l'universu.

Na 'mmaggini in muvimentu (file gif) ca ni mostra comu na serii ri ondi curpisci na duppia spaccazza e appruduci rui serii ri ondi ca 'ntirfirisciunu una ccu l'autra

.

'Ntirpritazzioni ri Copenhagen[cancia | cancia la surgenti]

A 'Ntirpritazzioni ri Copenhagen jè chiddu ca nu gruppi ri sprummintaturi scientifichi ri micànica quantistica pinzarru ri chiddu ca pò succèrri a na rannizza tomica.
Si ppi "l'uggettu A aisisti" vulièmu riri "virièmu n'uggettu A ei punti spazziutimpurali x, y, z, t," allura st'uggettu "aisisti" sulu a lu puntu ri missioni (quannu si spara lu futoni) e a lu puntu ri unni si viri lu finominu (viririlu ammustrarisi supra a lu schermu).
'Ntra li dui tiempi iddu s'attrova cumpritamenti fòra ri lu "munnu ordinariu" ca spirimintamu a nu liveddu umanu.
Putièmu canusciri nzo cchi succèri all'inizziu quannu mungiemu lu tastu p'addumari lu laser.
E puoi putiemu sapiri nzo chi succèri a fini, quannu virièmu nu lampu ri luci supra a lu schermu.
Nun putièmu ssiri in gradu di sapìri nzo chi succèri nta lu mienzu.