"Culunialismu n Africa" : Diffirenzi ntrê virsioni
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu |
Nuddu riassuntu dû canciamentu |
||
Riga 1: | Riga 1: | ||
[[Mmàggini:Colonial Africa 1914 map.png|thumb|300px|Àrii di nfluenza europea ntô cuntinenti africanu ntô 1914.]] |
|||
Lu '''culunialismu n Africa''' fu nu prucessu di spartizzioni pulitica dû cuntinenti [[africa]]nu di la parti dî nazzioni di l'[[Europa]] chi agghicau ô cùrmini ntâ secunna mità dû XIX sèculu. Li putenzi uccidintali principali forru supratuttu la [[Francia]] e la [[Gran Britagna]], ma participaru puru pi na parti cchiù nica la [[Girmania]] lu [[Purtugallu]] l'[[Italia]] e lu [[Belgiu]]. |
Lu '''culunialismu n Africa''' fu nu prucessu di spartizzioni pulitica dû cuntinenti [[africa]]nu di la parti dî nazzioni di l'[[Europa]] chi agghicau ô cùrmini ntâ secunna mità dû XIX sèculu. Li putenzi uccidintali principali forru supratuttu la [[Francia]] e la [[Gran Britagna]], ma participaru puru pi na parti cchiù nica la [[Girmania]] lu [[Purtugallu]] l'[[Italia]] e lu [[Belgiu]]. |
||
Virsioni dû 21:30, 22 giu 2011
Lu culunialismu n Africa fu nu prucessu di spartizzioni pulitica dû cuntinenti africanu di la parti dî nazzioni di l'Europa chi agghicau ô cùrmini ntâ secunna mità dû XIX sèculu. Li putenzi uccidintali principali forru supratuttu la Francia e la Gran Britagna, ma participaru puru pi na parti cchiù nica la Girmania lu Purtugallu l'Italia e lu Belgiu.
Puru siddu si rifirèvanu spissu a na "missioni civilizzatrici" n favuri dî pupulazzioni suttasviluppati, li putenzi culuniali si limitaru pi lu cchiossai a sfruttari li risorsi naturali dû cuntinenti.