"Mùsica rumàntica" : Diffirenzi ntrê virsioni
n Bot: Aggiungo: ko:낭만주의 음악 |
Nuddu riassuntu dû canciamentu |
||
Riga 1: | Riga 1: | ||
{{mùsica}} |
{{mùsica}} |
||
La '''mùsica rumàntica''' è la mùsica ca veni |
La '''mùsica rumàntica''' è la mùsica ca veni scritta sicunnu li princìpi dù [[Romanticismu]]. Arriguarda la mùsica ca va da lu XIX seculu a li inizi di lu XX seculu. |
||
== Formi musicàli == |
== Formi musicàli == |
||
Lu |
Lu cumpusitura oramai addiventa nu lìbbiru prufessiunista: mentri prima nzoccu havi a cumpurri ci lu dicìanu l'àutri aggenti, ora ìddu sìgui sulu la fantasia e travàgghia ppi ìddu stessu: dannu lezioni di mùsica, facinnu cuncerti, vinninnu li sò òpiri.<br /> |
||
Lu strumentu cchiù mportanti di stu |
Lu strumentu cchiù mportanti di stu pirìudu è lu [[pianuforti]]. </br> |
||
Nti stu pirìudu nàsciru formi musicali novi, cumu lu priludiu, lu notturnu, la romanza senza paroli, lu fugghiu d'album e lu lied, cà sprivìanu li sentimenti cchiù intimi di l'animu umanu.<br /> |
|||
Si |
Si sviluppàunu dui tentenzi opposti: lu '''ntimismu''' e lu '''virtuosismu'''. Lu primu circava soni perlati, sùffici e raffinati, scansava li folli e si sprimiva dinnanzi a picca aggenti. |
||
L' |
L'àutru mmèci espuniva tempesti di noti e arpeggi. |
||
[[bg:Музика на романтизма]] |
[[bg:Музика на романтизма]] |
Virsioni dû 00:02, 3 aus 2010
Artìculu dâ seria Mùsica |
ARTÌCULI E LISTI
|
Storia di la mùsica |
CATIGURÌI
|
La mùsica rumàntica è la mùsica ca veni scritta sicunnu li princìpi dù Romanticismu. Arriguarda la mùsica ca va da lu XIX seculu a li inizi di lu XX seculu.
Formi musicàli
Lu cumpusitura oramai addiventa nu lìbbiru prufessiunista: mentri prima nzoccu havi a cumpurri ci lu dicìanu l'àutri aggenti, ora ìddu sìgui sulu la fantasia e travàgghia ppi ìddu stessu: dannu lezioni di mùsica, facinnu cuncerti, vinninnu li sò òpiri.
Lu strumentu cchiù mportanti di stu pirìudu è lu pianuforti.
Nti stu pirìudu nàsciru formi musicali novi, cumu lu priludiu, lu notturnu, la romanza senza paroli, lu fugghiu d'album e lu lied, cà sprivìanu li sentimenti cchiù intimi di l'animu umanu.
Si sviluppàunu dui tentenzi opposti: lu ntimismu e lu virtuosismu. Lu primu circava soni perlati, sùffici e raffinati, scansava li folli e si sprimiva dinnanzi a picca aggenti.
L'àutru mmèci espuniva tempesti di noti e arpeggi.