"Virdi" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Alexbot (discussioni | cuntribbuti)
n Bot: Aggiungo: ug:يېشىل رەڭ
Xqbot (discussioni | cuntribbuti)
n Bot: Aggiungo: ang:Grēne Modifico: war:Berdé; modifiche estetiche
Riga 8: Riga 8:
Lu '''virdi''' è unu di li [[culuri|culura]] dû [[spettru]] ca l'[[omu]] arrinesci a [[vista|vìdiri]], veru cumuni 'n natura. Li [[Chianta|chianti]] sunnu virdi dû mumentu ca cuntennu la [[clorofilla]].
Lu '''virdi''' è unu di li [[culuri|culura]] dû [[spettru]] ca l'[[omu]] arrinesci a [[vista|vìdiri]], veru cumuni 'n natura. Li [[Chianta|chianti]] sunnu virdi dû mumentu ca cuntennu la [[clorofilla]].


La [[luci]] virdi havi [[lunghizza d'unna]] cchiù longa e rispettu a l'àutri culura visìbbuli, tra 490 e 570 [[nanòmitru|nanòmitri]].
La [[luci]] virdi havi [[lunghizza d'unna]] cchiù longa e rispettu a l'àutri culura visìbbuli, tra 490 e 570 [[nanòmitru|nanòmitri]].


È unu dî tri [[culuri primariu|culura primari]] additivi, lu sò [[culuri cumprimintari]] è lu [[maggenta (culuri)|maggenta]]. Tanti artisti, tuttavia, cunzìddiranu ancora lu [[russu]] lu sò culuri cumprimintari.
È unu dî tri [[culuri primariu|culura primari]] additivi, lu sò [[culuri cumprimintari]] è lu [[maggenta (culuri)|maggenta]]. Tanti artisti, tuttavia, cunzìddiranu ancora lu [[russu]] lu sò culuri cumprimintari.


== Usu, simmulismu e sprissioni virbali ==
== Usu, simmulismu e sprissioni virbali ==
*La [[mmidia]], unu dî tradizziunali [[setti piccati capitali]] è spissu chiamatu lu mostru di l'occhi virdi, na pirsuna mmidiusa "virdi di mmidia".
* La [[mmidia]], unu dî tradizziunali [[setti piccati capitali]] è spissu chiamatu lu mostru di l'occhi virdi, na pirsuna mmidiusa "virdi di mmidia".
*Lu [[dinaru]], prubbabbirmenti pi via dû culuri virdi dû [[dòllaru]] veni spissu idintificatu cû culuri virdi, pi contra si dici "èssiri ô virdi" quannu non s'havi affattu.
* Lu [[dinaru]], prubbabbirmenti pi via dû culuri virdi dû [[dòllaru]] veni spissu idintificatu cû culuri virdi, pi contra si dici "èssiri ô virdi" quannu non s'havi affattu.
*Di quanti sannu bonu curtivari li chianti si dici c' hannu lu "pòllici virdi".
* Di quanti sannu bonu curtivari li chianti si dici c' hannu lu "pòllici virdi".


== "Virdi" comu ideoluggìa pulìtica ==
== "Virdi" comu ideoluggìa pulìtica ==
Riga 32: Riga 32:
'''[[HSV]]''' (h, s, v) = (120, 100, 100)
'''[[HSV]]''' (h, s, v) = (120, 100, 100)


[[category:culura]]
[[Catigurìa:Culura]]


[[af:Groen]]
[[af:Groen]]
[[an:Verde]]
[[an:Verde]]
[[ang:Grēne]]
[[ar:أخضر]]
[[ar:أخضر]]
[[arc:ܝܪܘܩܐ]]
[[arc:ܝܪܘܩܐ]]
Riga 119: Riga 120:
[[ur:سبز]]
[[ur:سبز]]
[[vi:Xanh lá cây]]
[[vi:Xanh lá cây]]
[[war:Berde]]
[[war:Berdé]]
[[wo:Wert]]
[[wo:Wert]]
[[yi:גרין]]
[[yi:גרין]]

Virsioni dû 07:48, 3 apr 2010

Chistu è nu quatratu culuratu di virdi.
 

Lu virdi è unu di li culuraspettru ca l'omu arrinesci a vìdiri, veru cumuni 'n natura. Li chianti sunnu virdi dû mumentu ca cuntennu la clorofilla.

La luci virdi havi lunghizza d'unna cchiù longa e rispettu a l'àutri culura visìbbuli, tra 490 e 570 nanòmitri.

È unu dî tri culura primari additivi, lu sò culuri cumprimintari è lu maggenta. Tanti artisti, tuttavia, cunzìddiranu ancora lu russu lu sò culuri cumprimintari.

Usu, simmulismu e sprissioni virbali

  • La mmidia, unu dî tradizziunali setti piccati capitali è spissu chiamatu lu mostru di l'occhi virdi, na pirsuna mmidiusa "virdi di mmidia".
  • Lu dinaru, prubbabbirmenti pi via dû culuri virdi dû dòllaru veni spissu idintificatu cû culuri virdi, pi contra si dici "èssiri ô virdi" quannu non s'havi affattu.
  • Di quanti sannu bonu curtivari li chianti si dici c' hannu lu "pòllici virdi".

"Virdi" comu ideoluggìa pulìtica

Lu muvimentu ecoluggista utilizza lu virdi pi via dâ currilazzioni cu la natura. Greenpeace, nu gruppu ecoluggista, usa lu virdi pi la sò assuciazzioni cu la vita. Quanti adirìscinu a muvimenti o partiti pulìtici di natura ecoluggista vennu ditti "virdi".

Culuranti virdi

Li culuranti pi usu alimintari cumprènninu la clorofilla (E140 and E141), la quinulina (E104) e, ntê paisi unni è pirmittutu, lu "Green S" (E142).


Cuurdinati dû culuri virdi

Esadicimali = #00FF00 
RGB    (r, g, b)    =  (0, 255, 0)
CMYK   (c, m, y, k) =  (255, 0, 255, 0)
HSV    (h, s, v)    =  (120, 100, 100)