"Gela" : Diffirenzi ntrê virsioni
Nuddu riassuntu dû canciamentu |
|||
Riga 13: | Riga 13: | ||
}} |
}} |
||
'''Gela''' è un cumuni di 72.444 abbitanti dâ [[pruvincia di Caltanissetta]]. Antica culonia greca, la cità si sviluppau ntô [[Seculu XX|vintèsimu sèculu]] grazzî ô polu petrolchìmicu. |
'''Gela''' è un cumuni di 72.444 abbitanti dâ [[pruvincia di Caltanissetta]] e ca s'attrova ntâ costa miridiunali dâ [[Sicilia]]. È pi nùmmaru d'abbitanti, lu sestu cumuni sicilianu (doppu [[Palermu]], [[Catania]], [[Missina]], [[Sarausa]] e [[Marsala (TP)|Marsala]]), e è lu centru [[agricultura|agrìculu]], [[nnustria|nnustriali]] e [[cummerciu|cummirciali]] cchiù mpurtanti ntâ sò pruvincia. Antica culonia greca, la cità si sviluppau ntô [[Seculu XX|vintèsimu sèculu]] grazzî ô polu petrolchìmicu. Di dicenni li gilisi attènninu la stituzzioni dâ dècima pruvincia siciliana cu Gela capulocu. |
||
==Nomu dâ citati== |
|||
[[Gela]] è ua citati di cchiù di dui mila anni e ntô cursu dî sèculi canciau cchiù voti lu nomu: |
|||
*''Lindioi'': è lu nomu dû primu nzidiamentu culuniali c'acchiana ô [[sèculu VIII]] a.C |
|||
*''Ghelas'': è lu nomu dâ gluriusa culonia dòrica funnata ntô 689 a. C. e distruduta difinitivamenti ntô 288 a.C. Diriva dû nomu ndìgginu dû [[Gela (ciumi)|'''Gela''']] ca sfocia a est e ca signìfica prubbabbirmenti "vurticusu" o "jèlidu" |
|||
*''Massa Ghelas'': unu di l'appillativi attribbuutu dî [[rumani]] â zona di la Gela antica |
|||
*''Culunnariu'': nomu datu â lucalitati pirchì carattirizzata dî ruvini dî templi (chî culonni) |
|||
*''Eraclea'' o ''Heraclea'': nomu dû borgu àrabbu [[Mediu Evu|medievali]] funnatu apprima di l’annu 1000 ntâ parti cintrali dâ cullina gilisa. |
|||
*''Terranova'' (''Terra nova''): nomu dâ citati funnata ntô [[1233]] dû reghi [[Fidiricu II di Svevia]] ditta macari Eraclea (Riggistri Vaticani); |
|||
*''Terranova di Sicilia'': ntô [[1862]] vinni agghiunciuta la spicificazzioni “di Sicilia” pi diffirinziari chistu di l'àutri centri [[Italia|taliani]] cû midèsimu nomu; |
|||
*[[Gela]]: lu gluriusu nomu ristituutu ntô [[1927]] â citati p'arricurdari li fasti dâ citati clàssica antica. |
|||
==Storia== |
==Storia== |
||
Riga 19: | Riga 31: | ||
===Li tempi antichi=== |
===Li tempi antichi=== |
||
Comu dici lu stòricu [[Tucìdidi]]: "A funnari Gela foru nzèmmula Antifemu di Rodi e Entimu di Crita; iddi si purtaru appressu li culoni dî |
Comu dici lu stòricu [[Tucìdidi]]: "A funnari Gela foru nzèmmula Antifemu di Rodi e Entimu di Crita; iddi si purtaru appressu li culoni dî sò paisa di pruvinenza; chistu successi quarantacincu anni dopu la funnazzioni di [[Sarausa]]. |
||
[[Image:Torre di manfria.jpg|thumb|left|Vicinu Gela, la turri di Manfria, custruiuta di Camillu Camilliani nnû sèculu XVI.]] |
[[Image:Torre di manfria.jpg|thumb|left|Vicinu Gela, la turri di Manfria, custruiuta di Camillu Camilliani nnû sèculu XVI.]] |
||
Lu paisi |
Lu paisi pigghiau lu nomu dû ciumi [[Gela (ciumi)|Gela]], ma lu postu unni ora si trova lu paisi e chi prima era circunnatu dî mura, si chiama Lindioi, àppinu leggi dòrichi. Pressappocu 108 anni dopu la culunizzazzioni, li Geloi funnaru [[Girgenti]], chi pigghiau lu nomu dû ciumi chi si trova ddà vicinu; nni fìciru funnatura Aristinu e Pistilu, e cumannaru di usari li stissi liggi di Geloi". E primi tempi di la sò storia Gela appi un guvernu [[ripùbbrica|ripubblicanu]] ma lu partitu dî nòbbili cumannava cu la priputenza, allura ci foru ribilliuna e [[ammazzatina|mmazzatini]], e ci foru pirsuni chi àppiru a scappari e si eru a mmucciari a Mactoriu chi si truvava dû munti Bubbunia. |
||
A |
A pinzari a ripurtari li fuiuti a Gela ci pinzau, sulu cu la bona parola, Telini chi era un sacirdoti dî divinità nfirnali, Plutoni, Cèrbiru, Caronti e Minossi. Lu pirìudu ripubblicanu durau finu a quannu Cliandru nun divintau tirannu. Dopu setti anni di tirannìa un cittadinu gelou, Sabellu, lu mmazzau. Dopu Cliandru fu sò frati Ippòcrati a divintari tirannu. Sutta iddu la putenza di Gela criscìu finu ô puntu chi la megghiu parti dî città grechi dâ [[Sicilia]] finìu sutta lu sò cumannu, inclusa [[Sarausa]]. Duranti tutti chisti vicenni, lu cumannanti di la cavallarìa di Gela, [[Giluni]], figghiu di Dinumeni e discinnenti di Tilini, si fici canùsciri pi lu sò curaggiu e valuri. Ippòcrati murìu nnô 486 a.C. mentri cummattiva contru li [[Sìculi]] di Ibla Erea; a la sò morti Giluni si fici acclamari tirannu. |
||
Dû 485 a.C. cu la caliuna di fari fari |
Dû 485 a.C. cu la caliuna di fari fari la paci fra li nòbbili e la plebbi di Sarausa, si proclamau tirannu puri di chista àutra città. Giluni prifiriva però Sarausa a Gela, allura lassau lu guvernu di Gela a sò frati Giruni e iddu si trasfirìu a Sarausa. Di chistu mumentu in poi Gela puliticamenti persi lu sò pristiggiu. |
||
== Liami esterni == |
== Liami esterni == |
Virsioni dû 18:50, 14 giu 2008
Gela | |
Muttu: | |
Nomu ufficiali: | Gela |
---|---|
Riggiuni: | {{{riggiuni}}} |
Pruvincia: | Caltanissetta (CL) |
Cuurdinati: | 37°4'N, 14°15'E Ammustra ntâ mappa |
Superfici: | 276 km² |
Abbitanti: | 72.444 |
Dinzitati: | 262 ab./km² |
Cumuni cunfinanti: | Acati (RG), Caltagiruni (CT),Butera, Mazzarinu, Niscemi (CL) |
CAP: | 93012 |
Prifissu telefònicu: | +0933 |
Situ ufficiali: | http://www.comune.gela.cl.it |
Gela è un cumuni di 72.444 abbitanti dâ pruvincia di Caltanissetta e ca s'attrova ntâ costa miridiunali dâ Sicilia. È pi nùmmaru d'abbitanti, lu sestu cumuni sicilianu (doppu Palermu, Catania, Missina, Sarausa e Marsala), e è lu centru agrìculu, nnustriali e cummirciali cchiù mpurtanti ntâ sò pruvincia. Antica culonia greca, la cità si sviluppau ntô vintèsimu sèculu grazzî ô polu petrolchìmicu. Di dicenni li gilisi attènninu la stituzzioni dâ dècima pruvincia siciliana cu Gela capulocu.
Nomu dâ citati
Gela è ua citati di cchiù di dui mila anni e ntô cursu dî sèculi canciau cchiù voti lu nomu:
- Lindioi: è lu nomu dû primu nzidiamentu culuniali c'acchiana ô sèculu VIII a.C
- Ghelas: è lu nomu dâ gluriusa culonia dòrica funnata ntô 689 a. C. e distruduta difinitivamenti ntô 288 a.C. Diriva dû nomu ndìgginu dû Gela ca sfocia a est e ca signìfica prubbabbirmenti "vurticusu" o "jèlidu"
- Massa Ghelas: unu di l'appillativi attribbuutu dî rumani â zona di la Gela antica
- Culunnariu: nomu datu â lucalitati pirchì carattirizzata dî ruvini dî templi (chî culonni)
- Eraclea o Heraclea: nomu dû borgu àrabbu medievali funnatu apprima di l’annu 1000 ntâ parti cintrali dâ cullina gilisa.
- Terranova (Terra nova): nomu dâ citati funnata ntô 1233 dû reghi Fidiricu II di Svevia ditta macari Eraclea (Riggistri Vaticani);
- Terranova di Sicilia: ntô 1862 vinni agghiunciuta la spicificazzioni “di Sicilia” pi diffirinziari chistu di l'àutri centri taliani cû midèsimu nomu;
- Gela: lu gluriusu nomu ristituutu ntô 1927 â citati p'arricurdari li fasti dâ citati clàssica antica.
Storia
Li tempi antichi
Comu dici lu stòricu Tucìdidi: "A funnari Gela foru nzèmmula Antifemu di Rodi e Entimu di Crita; iddi si purtaru appressu li culoni dî sò paisa di pruvinenza; chistu successi quarantacincu anni dopu la funnazzioni di Sarausa.
Lu paisi pigghiau lu nomu dû ciumi Gela, ma lu postu unni ora si trova lu paisi e chi prima era circunnatu dî mura, si chiama Lindioi, àppinu leggi dòrichi. Pressappocu 108 anni dopu la culunizzazzioni, li Geloi funnaru Girgenti, chi pigghiau lu nomu dû ciumi chi si trova ddà vicinu; nni fìciru funnatura Aristinu e Pistilu, e cumannaru di usari li stissi liggi di Geloi". E primi tempi di la sò storia Gela appi un guvernu ripubblicanu ma lu partitu dî nòbbili cumannava cu la priputenza, allura ci foru ribilliuna e mmazzatini, e ci foru pirsuni chi àppiru a scappari e si eru a mmucciari a Mactoriu chi si truvava dû munti Bubbunia.
A pinzari a ripurtari li fuiuti a Gela ci pinzau, sulu cu la bona parola, Telini chi era un sacirdoti dî divinità nfirnali, Plutoni, Cèrbiru, Caronti e Minossi. Lu pirìudu ripubblicanu durau finu a quannu Cliandru nun divintau tirannu. Dopu setti anni di tirannìa un cittadinu gelou, Sabellu, lu mmazzau. Dopu Cliandru fu sò frati Ippòcrati a divintari tirannu. Sutta iddu la putenza di Gela criscìu finu ô puntu chi la megghiu parti dî città grechi dâ Sicilia finìu sutta lu sò cumannu, inclusa Sarausa. Duranti tutti chisti vicenni, lu cumannanti di la cavallarìa di Gela, Giluni, figghiu di Dinumeni e discinnenti di Tilini, si fici canùsciri pi lu sò curaggiu e valuri. Ippòcrati murìu nnô 486 a.C. mentri cummattiva contru li Sìculi di Ibla Erea; a la sò morti Giluni si fici acclamari tirannu.
Dû 485 a.C. cu la caliuna di fari fari la paci fra li nòbbili e la plebbi di Sarausa, si proclamau tirannu puri di chista àutra città. Giluni prifiriva però Sarausa a Gela, allura lassau lu guvernu di Gela a sò frati Giruni e iddu si trasfirìu a Sarausa. Di chistu mumentu in poi Gela puliticamenti persi lu sò pristiggiu.